Eveniment

Şeful proiectului „CEO la stat 2“: Vrem bancheri de investiţii şi expaţi în consiliile de administraţie şi de supraveghere ale companiilor de stat

Şeful proiectului „CEO la stat 2“: Vrem bancheri de investiţii şi expaţi în consiliile de administraţie şi de supraveghere ale companiilor de stat

Foto Victor Ciupuliga

Autor: Adelina Mihai

17.07.2012, 00:07 2057

Ministerul Economiei a retras, la o săptămână de la publicare, documentaţia pentru headhunterii care voiau să participe la licitaţia pentru înlocuirea managerilor şi a membrilor în consiliile de administraţie din 48 de companii de stat cu executivi cu experienţă în privat.

"Am primit mai multe solicitări de clarificare şi de aceea am decis să retragem documentaţia pentru a o îmbunătăţi şi pentru a o face mai puţin rigidă. Am ales această opţiune din dorinţa de a fi 100% siguri că nu vom angaja greşit cheltuielile suportate de OPSPI în acest proiect. Estimarea noastră este că vom publica noua documentaţie în câteva zile", a spus Remus Vulpescu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei, cel care se ocupă de acest proiect din partea Ministerului Economiei. Vechea documentaţie prevedea ca headhunterii să depună dosarele pentru licitaţia din acest proiect până la finalul lunii iulie.

OPSPI vrea să schimbe peste 500 de directori executive şi non-executivi din 48 de companii de stat care ar urma să fie recrutaţi până în toamnă de către headhunteri, aceasta fiind cea de-a doua încercare a Ministerului Economiei de a aduce management profesionist la companiile de stat, cu scopul de a le eficientiza. Pentru fiecare proiect de recrutare de CEO şi membri în consiliile de administraţie dintr-o companie, OPSPI a pus la dispoziţie câte o sumă estimată de 100.000 de euro, adică în total 4,8 milioane de euro.

"Respectăm în continuare prevederile Ordonanţei 109 privind guvernanţa corporativă, chiar dacă au trecut opt luni de la intrarea în vigoare a acesteia, însă am ajuns la concluzia că trebuie să lucrăm mai organizat, mai clar, fără să plătim sute de mii de euro unor consultanţi care să ceară ajutorul altor consultanţi ca să instaleze manageri privaţi şi până la urmă să nu se întâmple nimic", a mai spus Remus Vulpescu, făcând aluzie la contractul pe care Ministerul Economiei l-a avut cu consultanţii de la firma de executive search Pedersen & Partners (care i-a subcontractat pe consultanţii în management Roland Berger şi pe avocaţii de la Nestor) pentru recrutarea de CEO pentru Hidroelectrica, Romarm, Electrica Furnizare şi Oltchim. Deşi aceştia au ieşit din proiect, ministerul le-a plătit 100.000 de euro pentru servicii, însă la aceste companii nu a fost numit niciun manager privat.

"Vrem să nu existe neclarităţi pentru ca apoi să nu contrazică nimeni procedura. Este un proiect-fenomen la care apelăm la ajutorul headhunterilor pentru a ne selecta manageri, nu neapărat străini, pentru că România are foarte mulţi manageri buni", a mai spus Vulpescu.

Managerii vor primi salarii ca în privat

Miza cea mai mare o reprezintă în acest moment recrutarea de executivi pentru companii precum Romgaz - cea mai profitabilă companie de stat -, Transgaz, Electrocentrale Bucureşti sau Transelectrica. În ceea ce priveşte remuneraţiile pe care le vor primi noii manageri "privaţi" şi membri din consiliile de administraţie, Vulpescu spune că acestea se vor situa "la nivelul pieţei" şi vor lua în considerare şi performanţa acestora, la fel cum se întâmplă în economia de piaţă.

"Vrem ca aceste companii de stat să înceapă să se comporte precum companiile private: să facă profit, să îşi reducă cheltuielile, statul să primească dividende care să crească veniturile de la buget, iar managerii să fie răsplătiţi în funcţie de performanţă", a mai spus Vulpescu.

În ceea ce priveşte componenţa consiliilor de administra­ţie sau a consiliilor de supraveghere ale companiilor din acest proiect, Vulpescu spune că mem­brii nu mai trebuie să fie "purtători de cuvânt ai ministerelor".

"Ne-am dori ca din aceste consilii să facă parte bancheri de investiţii, avocaţi, poate şi expaţi din marile companii private din aceste sectoare - dacă timpul le permite - ca să elaboreze strategii pe termen lung pentru companiile de stat", a mai spus Vulpescu.

Majoritatea şefilor de companii de executive search de pe piaţa locală spun că vor participa la licitaţiile lansate de Ministerul Economiei doar dacă vor fi clarificate unele aspecte din caietele de sarcini. O nemulţumire a acestora era legată de modul în care va trebui să facă recrutările pentru unele companii relativ necunoscute, precum Cir, ICEM sau Icemenerg.

"Headhunterii ar putea să ia în considerare faptul că, dincolo de suma primită în urma serviciilor prestate, îşi pot trece în portofoliul de clienţi companii cu afaceri de sute de milioane de euro, iar participarea la licitaţie le-ar putea deschide uşa şi pe viitor la alte companii de stat", a mai spus Vulpescu.

Primele interviuri cu candidaţii pentru Hidroelectrica

El a mai precizat că ieri, la Hidroelectrica, au avut loc primele interviuri pentru selectarea managerilor care vor face parte din consiliul de administraţie al Hidroelectrica, societate aflată în insolvenţă, poziţii pentru care au aplicat 37 de candidaţi. Selecţia şi evaluarea candidaţilor pentru funcţia de membru al CA la Hidroelectrica a fost făcută de firma de recrutare Adecco, iar viitorul CEO urmează să fie ales de către filiala din Budapesta a firmei de executive search Egon Zehnder.

"Ne aşteptăm ca noul CA şi noul CEO ai Hidroelectrica să se familiarizeze cu societatea şi să o preia din mers după încheierea procesului de reorganizare judiciară", a mai spus Vulpescu. Ideea managementului privat la companiile de stat a fost anunţată de preşedintele suspendat Traian Băsescu încă din 2010, nu a reuşit să fie pusă în practică nici de Guvernul Boc, nici de cel condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Proiectul a început la insistenţele FMI şi a fost reluat în fiecare scrisoare de intenţie, însă a fost privit încă de la început cu neîncredere nu doar din prisma unei eventuale presiuni politice, cât şi de posibila ineficienţă a managerilor din privat care nu au puterea de decizie din privat (activitatea lor fiind supravegheată de consiliile de administraţie formate din reprezentanţi ai statului). În toată această perioadă, marile companii de stat s-au confruntat cu probleme financiare majore din cauza managementului defectuos şi a contractelor păguboase.

AFACERI DE LA ZERO