Eveniment

Semne de furtună. Suprafaţa medie a locuinţelor noi construite în România a coborât aproape de minimul ultimelor două decenii

Semne de furtună. Suprafaţa medie a locuinţelor noi...

Autor: Alina-Elena Vasiliu

31.08.2019, 00:00 20155

Suprafaţa medie construită a locuinţelor finalizate anual a coborât anul trecut la 133 de metri pătraţi per locuinţă, aproape de minimul ultimelor două decenii, după cum arată calculele ZF pe baza datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică.

Trendul descendent a început în 2013, de când suprafeţele au devenit tot mai mici. În 2000, anul în care s-a înregistrat cea mai mică valoare a acestui indicator, suprafaţa medie per locuinţă nouă a fost de 131 de metri pătraţi.

Pentru a realiza media, s-a folosit suprafaţa totală construită, raportată la numărul total de locuinţe livrate anual.

„Trendul acesta este determinat de locuinţele noi care se construiesc în oraşele mari, unde preţurile pe metru pătrat sunt foarte mari. Ca urmare, dezvoltatorii au apelat la tot felul de artificii şi au eliminat multe anexe, nu mai există cămară sau debara, cum existau pe vremuri, şi fac locuinţe cu suprafeţe mai mici, pe care să şi le permită mai mulţi oameni, în special tinerii“, spune analistul Aurelian Dochia.

În Bucureşti, de pildă, preţul mediu pe metru pătrat util este de 1.310 euro. În Iaşi, locuinţele se tranzacţionează cu 1.000 de euro/mp util, în Braşov preţul este de 1.120 de euro/mp util, Constanţa – 1.140 euro/mp util, Timişoara – 1.210 euro/mp util, Cluj-Napoca – 1.570 euro/mp util, potrivit unui studiu realizat de portalul Imobiliare.ro.

„Există şi un aspect care îi cuprinde pe tinerii din generaţia Millennials, care vor să-şi simplifice viaţa şi optează pentru «tiny houses» (case mai mici – n. red.). La ei există această schimbare de mentalitate. Până la urmă însă, totul este legat de preţuri“, mai spune Aurelian Dochia.

El adaugă, de asemenea, şi că locuinţele noi sunt destinate în principal tinerilor, iar aceştia nu îşi pot permite mai mult de o locuinţă mică, la un preţ mai accesibil, abia apoi gândindu-se să se mute într-un apartament mai mare.

În analiza ZF au fost incluse doar datele referitoare la investiţiile dezvoltatorilor privaţi în sectorul rezidenţial, în condiţiile în care, în ultimii ani, locuinţele din fonduri publice au avut o pondere nesemnificativă, uneori nulă, investitorii privaţi fiind cei care au susţinut piaţa. De pildă, în 2018, numărul de locuinţe construite din fonduri publice a fost 2.004, faţă de 57.709 locuinţe dezvoltate cu fonduri private.

Suprafaţa medie construită a locuinţelor finalizate anual din fonduri private se află în continuă scădere din 2013 încoace, deşi numărul de locuinţe a urmat un trend de creştere în ultimii trei ani, după cum arată datele de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, aproape 58.000 de locuinţe au fost finalizate în 2018 în România, cu 12% mai mult faţă de anul anterior, potrivit datelor publicate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică. Este cel mai mare nivel din ultimii zece ani, însă recordul din 2008 - de peste 61.000 de locuinţe livrate - rămâne încă neatins.

La fel ca în anii anteriori, cea mai mare pondere din totalul livrărilor de anul trecut o are mediul urban. Ca urmare, în oraşe au fost concentrate 32.906 de locuinţe din total, echivalentul a 57%. Restul - 24.803 locuinţe - îl reprezintă unităţile din mediul rural.

Reducerea suprafeţelor medii are loc în contextul în care România este lider între ţările în care cei mai mulţi tineri trăiesc în locuinţe supraaglomerate.

Rata de supra­aglomerare este de 65% în România în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani. Media Uniunii Europene este de 26,7%, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO