Decizia Germaniei de a înăspri controalele la fiecare dintre frontierele sale terestre dă o lovitură grea liberei circulaţii atât de preţuite în Europa şi ar putea pune la grea încercare unitatea UE, scrie The Guardian.
Berlinul a declarat luni că controalele existente la frontiera sa cu Austria din 2015 şi, începând de anul trecut, cu Polonia, Republica Cehă şi Elveţia, vor fi extinse săptămâna viitoare la Franţa, Luxemburg, Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca.
Măsura ar reduce migraţia şi „ar proteja împotriva pericolelor acute reprezentate de terorismul islamist şi de criminalitatea gravă”, a declarat Nancy Faeser, ministrul de interne.
Cel mai recent dintr-o serie de atacuri mortale cu cuţitul în care suspecţii erau solicitanţi de azil, la Solingen, luna trecută, a avut loc cu câteva zile înainte de alegerile regionale din estul Germaniei, în urma cărora partidul de extremă dreapta şi antiimigraţie Alternativa pentru Germania (AfD) a obţinut succese istorice în două state.
Sondajele arată că migraţia este, de asemenea, cea mai mare preocupare a alegătorilor din Brandenburg, care îşi organizează propriile alegeri peste două săptămâni - cu Partidul Social Democrat de centru-stânga al lui Olaf Scholz prognozat să ajungă în urma partidului de extremă-dreapta - iar coaliţia slăbită a cancelarului pare să se îndrepte spre o înfrângere zdrobitoare în alegerile federale de anul viitor.
„Intenţia guvernului pare să fie aceea de a arăta în mod simbolic germanilor şi potenţialilor migranţi că aceştia din urmă nu mai sunt doriţi aici”, a declarat Marcus Engler de la Centrul german pentru integrare şi cercetare în domeniul migraţiei.
Faeser a declarat că noile controale vor include un sistem care să permită întoarcerea mai multor persoane direct la frontieră, dar a refuzat să intre în detalii. Oficialii şi diplomaţii de la Bruxelles şi-au exprimat consternarea, calificând măsura drept „transparentă” şi „vizând în mod evident un public intern”.
Poziţia centrală a Germaniei în UE şi statutul său de cea mai mare economie a blocului comunitar înseamnă că aceste controale, care urmează să intre în vigoare la 16 septembrie pentru o perioadă iniţială de şase luni, ar putea avea un impact care depăşeşte cu mult alegătorii ţării.
În principiu, spaţiul Schengen fără paşapoarte din Europa, care a fost creat în 1985 şi include în prezent 25 dintre cele 27 de state membre ale UE plus alte patru, inclusiv Elveţia şi Norvegia, permite libera circulaţie între acestea fără controale la frontieră.
Controalele temporare sunt permise în situaţii de urgenţă şi circumstanţe excepţionale pentru a preveni ameninţări specifice la adresa securităţii interne sau a ordinii publice şi au fost impuse de obicei după atacuri teroriste, pentru evenimente sportive majore şi în timpul pandemiilor.
Cu toate acestea, guvernele europene, adesea sub presiunea retoricii de extremă dreapta privind imigraţia, au reimpus din ce în ce mai des controale fără a justifica ameninţările concrete şi specifice sau fără a prezenta argumente clare privind modul în care controalele pot contribui la atenuarea acestora.
Deşi politicile de imigrare şi procedurile de urmărire a cererilor de azil, de exemplu, sunt decise la nivel naţional, libera circulaţie europeană, susţin mulţi observatori, reprezintă o ţintă uşoară - iar „preluarea controlului asupra frontierelor” pentru titluri eficiente.
În afară de Germania, printre membrii Schengen care efectuează în prezent controale la anumite frontiere se numără Austria, care invocă ameninţările la adresa securităţii legate de Ucraina şi presiunea asupra azilului pentru a verifica sosirile din Slovacia, Republica Cehă, Slovenia şi Ungaria.
