♦ România poate obţine, prin PNRR, 29,2 mld. de euro, dintre care 16 mld. de euro sunt împrumuturi şi 13 mld. sunt granturi ♦ Era mai bine dacă România rămânea doar la granturi, având în vedere că timpul limitat este o provocare pentru a crea proiecte chiar şi în valoare de 13 mld. de euro?
România a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi de Comisia Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepţia Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferenţa este că banii împrumutaţi prin PNRR nu pot fi folosiţi în consum şi salarii, ci doar în investiţii.
Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că este vital ca banii să fie folosiţi pentru investiţii care aduc creştere economică. Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că dacă, cu ajutorul banilor împrumutaţi, România obţine o creştere economică în medie de 5% în următorii ani, împrumuturile practic se pot plăti singure.
Cu toate acestea, rămâne un mare semn de întrebare în capacitatea statului de a construi proiectele, de a atrage banii şi de a-i cheltui, mai ales că timpul este limitat: până în 2023 guvernul trebuie să vină cu proiectele concrete.
„Dacă din aceste împrumuturi obţinem o creştere economică susţinută, să zicem că mergem la 5% creştere economică în anii următori cu aceste împrumuturi, atunci cred că împrumuturile se plătesc ele însele“, spune Aurelian Dochia.
Claudiu Vuţă, analist economic şi fondatorul Project-E este de părere că partea de împrumuturi poate fi un lucru pozitiv, cu condiţia ca banii să fie investiţi inteligent: „Faptul că ne ducem şi luăm inclusiv partea care presupune împrumuturi în partea noastră, într-adevăr cu dobânda mică, poate fi un lucru pozitiv cât timp banii vor fi investiţi inteligent şi vor produce valoare.” Guvernul aşteaptă acum aprobarea Comisiei Europene, după mai multe respingeri, pentru a putea începe să elaboreze proiecte în valoare de 29,2 mld. de euro din PNRR. Circa 13 mld. din aceşti bani reprezintă granturi şi 16 mld. împrumuturi la dobânzi mai mici decât cele din pieţele financiare.
O bună parte din împrumuturi vor fi avansate după ce toate statele vor aproba acest plan.
De asemenea, o mare parte din granturi vine din creşterea contribuţiilor statelor membre de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4% din Produsul Naţional Brut.
În România acest lucru a devenit o problemă oarecum ciudată pentru că majorarea contribuţiei României la UE trebuie aprobată de Parlament, cu două treimi din voturi, ceea ce înseamnă că actuala putere, care are o majoritate la limita, are nevoie de voturile PSD, iar PSD ameninţă că nu va vota o astfel de majorare până când planul nu va fi dezbătut în Parlament - o obligaţie pe care guvernul nu o are. Constrâns însă de asta, guvernul va trebui să vină totuşi în Parlament să prezinte planul.
De asemenea, PNRR nu este veşnic, nu seamănă deloc cu planurile financiare multianuale ale UE care finanţează proiecte. Este strict un program de criză care finanţează schimbarea structurii economiilor. Este un program cu termen-limită: până în 2027 trebuie absorbiţi banii.
Cea mai mare parte a proiectelor trebuie duse către zona de digitalizare şi către zona de sustenabilitate. „Precizez ca foarte importantă digitalizarea ANAF şi întregului sistem. Nu trebuie să mai alerge cetăţeanul pentru a rezolva probleme statului român. Probleme cronice, care trenează de zeci de ani de zile”, mai spune Claudiu Vuţă.
Cea mai mare îngrijorare rămâne capacitatea statului de a atrage banii europeni, adaugă Aurelian Dochia. Experienţa trecutului nu vine cu premise optimiste: „Din păcate şi acum cel mai mult sunt îngrijorat de capacitatea noastră de a folosi aceste fonduri - pe de o parte de a le atrage integral şi pe de altă parte de a le pune în operă.”
