Eveniment

Soarta finanţelor ţării, jucată la ruleta electorală. PSD pune guvernul în genunchi şi decide majorarea pensiilor cu 40%, ceea ce va trimite deficitul fiscal la 11% din PIB

Soarta finanţelor ţării, jucată la ruleta electorală. PSD pune guvernul în genunchi şi decide majorarea pensiilor cu 40%, ceea ce va trimite deficitul fiscal la 11% din PIB

Autor: Iulian Anghel

08.09.2020, 07:30 3583

PSD reintroduce în Parlament majorea pensiilor cu 40% şi creşterea salariilor profesorilor, încă din 2020, după ce PNL oferise o majorare de pensii de 14% şi amânase majorarea salariilor profesorilor pentru 2021.

Comisiile de muncă ale Parlamentului, care sunt controlate de PSD şi de sateliţii săi, au modificat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD şi votată de PNL, în Parlament. Ajuns la guvernare, PNL este strâns cu uşa de realitatea fiscală, iar PSD nu ratează momentul pentru a-i da o lecţie.

PSD a depus un amendament la proiectul de le­ge de aprobare a ordonanţei de rectificare. Acesta pre­­­vede revenirea la creşterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020. De asemenea, parlamentarii au a­nu­lat, într-un alt amendament, prorogarea ter­me­­­nu­­lui de majorare a salariilor profesorilor până în 2021. Era cumva de aşteptat, pentru că PSD are majoritatea în Parlament şi, cum sunt alegeri, partidele nu vor să-şi frângă gâtul aprobând reduceri de cheltuieli, chiar dacă această socoteală electorală va frânge gâtul bugetului, un buget deja supertensionat, cu venituri în scădere şi cheltuieli puternic în creştere. La şapte luni, bugetul a înregistrat o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%. 

Un deficit nominal  de 50 mld. lei, în creştere de 31 de miliarde de lei faţă de perioada similară a anului precedent. O majorarea a pensiilor cu 40% înseamnă un deficit nou de 25 mld. lei, în ultimele patru luni din an şi de 58 de miliarde de lei în 2021. Alături de majorarea salariilor, deficitul ar putea ajunge la 11% din PIB în acest an şi va fi din ce în ce mai greu ca cineva să vrea să finanţeze un astfel de deficit.

La şapte luni din 2020, la venituri de 175 mld. lei (care includ şi 10,5 mld. lei de la UE), cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu pensiile din sistemul public, care nu includ pensiile speciale de 10 mld. lei, anual -  au fost de 109 mld. lei (63 mld. lei salariile şi 46,5 mld. lei pensiile de asigurări sociale), adică 63% din toate veniturile bugetului. Împreună cu ajutoarele sociale şi cu plata dobânzilor la datorie, factura ajunge la 153 de miliarde de lei, la şapte luni, adică 88% din toate veniturile statului, în această perioadă.

Odată cu majorarea pensiilor şi a salariilor, aproape toate veniturile bugetului vor merge în plata pensiilor, a salariilor şi a ajutoarelor sociale, iar funcţionarea statului se va face din împrumuturi care, deja, vor atinge în acest an 45% din PIB. Un astfel de ritm de majorare a cheltuielilor (creşterea, în acest an, a datoriei publice de la 35% din PIB în 2019 la 45% din PIB) va face ca, în mai puţin de un deceniu, datoria publică să ajungă la 100% din PIB, fără ca această datorie să se vadă în ceva, întrucât merge în consum, nu în dezvoltare.

AFACERI DE LA ZERO