Micii crescători de animale care vând lapte produs în mod tradiţional nu îşi vor mai putea vinde producţia în pieţe începând cu anul viitor în condiţiile în care România este obligată să se alinieze la normele Uniunii Europene privind calitatea laptelui.
Practic, 95% din cantitatea de lapte vândută pe piaţa locală trebuie colectată de la animale sănătoase, mulsul trebuie să fie făcut cu mulgătoare electrice, iar apoi laptele răcit cu ajutorul aşa-numitelor răcitoare. România a mai primit în prealabil două derogări, în 2009 şi 2012, de la Uniunea Europeană pentru a permite pieţei să se adapteze la noile cerinţe.
„Pentru micii fermieri care merg cu laptele în piaţă şi care îşi vând surplusul (din fermele de subzistenţă sau semisubzistenţă - n.red.) va fi un şoc. Marea problemă nu sunt mulgătoarele, pentru că laptele îndeplineşte cerinţele dacă este muls de o mână curată. Într-adevăr va fi nevoie de achiziţia de răcitoare“, a spus Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, una dintre organizaţiile care reunesc firme din zootehnie de pe piaţa locală.
Impactul acestei măsuri se anunţă major în condiţiile în care aproape jumătate din cele 2 milioane de vaci din România se află în ferme de până la cinci capete, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
Începând cu anul viitor, micii fermieri care vor aduce lapte în pieţele tradiţionale vor fi nevoiţi să prezinte un certificat de conformitate, bazat pe un set de analize ce costă circa 200 de lei.
Pentru crescătorii cu câteva capete, îndeplinirea unei astfel de condiţii reprezintă tăierea profitului, având în vedere că vânzările lor nu depăşeşc în general 300 de litri lunar, ceea ce înseamnă încasări de 300-400 euro/lună.
„Cel mai ieftin răcitor de 300 de litri costă 3.500 de euro, un cost pe care crescătorii mici nu vor reuşi să îl amortizeze niciodată. Soluţia este construcţia de astfel de răcitoare la congruenţa a două sau trei uliţe în fiecare sat, astfel încât laptele să poată fi depozitat acolo“, mai spune Claudiu Frânc.
Pe de altă parte, anul viitor este unul de tranziţie pe piaţa laptelui având în vedere că 2015 va aduce şi eliminarea cotelor de lapte, iar jucătorii se vor confrunta şi cu presiunea importurilor.
Şeptelul de bovine din România a ajuns la 2 milioane de capete, piaţa locală având una dintre cele mai mici densităţi din UE raportat la suprafaţa agricolă, după ce în ultimii şapte ani din economie au dispărut circa 800.000 de capete. Declinul s-a produs pe fondul dispariţiei animalelor din fermele foarte mici de una sau două capete. În ultimii ani crescătorii de animale au acuzat atât presiunea pusă pe preţul de achiziţie al laptelui de procesatori dar şi lipsa de cash astfel încât animalele de carne să poată fi îngrăşăte suficient pentru a fi vândute aproape de maturitate.
În urmă cu două luni Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie privind posibila întelegere pe piaţa colectării de lapte, procesării şi comercializării între 14 companii din această industrie care sunt membri ai Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Schimbările de pe piaţa laptelui vor fi dezbătute la „ZF Agrobusiness - Agricultura, la startul marelui boom?“
Ziarul Financiar, liderul presei de business din România, va dezbate evoluţiile de pe piaţa laptelui în cadrul evenimentului „ZF Agrobusiness – Agricultura, la startul marelui boom?“ ce va avea loc marţi, 10 septembrie, la hotelul Radisson BLU în Bucureşti.
Ziarul Financiar va aduce la masa discuţiilor factori de decizie, fermieri, crescători de animale, antreprenori şi manageri de companii dintr-o piaţă unde an de an se fac afaceri de 15-18 miliarde de euro.
La „ZF Agrobusiness - Agricultura, la startul marelui boom?“ vom dezbate şi rezultatele agriculturii şi impactul în economie al acestora, care vor fi culturile-vedetă ale sezonului următor, ce aşteptări are piaţa privind evoluţia viitoare a preţurilor, dar şi ce sistem de subvenţionare şi ce linii de finanţare aduce noul exerciţiu financiar al Uniunii Europene în perioada 2014-2020.
La eveniment şi-au anunţat până acum participarea Valeriu Steriu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Radu Ionescu, managing partner la Casa de Avocatură Ionescu şi Sava, Nicolae Popa, director general adjunct implementare tehnică la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), şi Raluca Daminescu, director metodologie, monitorizare, raportare şi relaţii internaţionale la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Lista de invitaţi este în continuare deschisă.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.09.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
