Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi ceilalţi opt inculpaţi, eliberaţi de Curtea de Apel Bucureşti (CAB), care a admis contestaţia acuzaţilor faţă de măsura arestării preventive a lor.
CAB a decis înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea de a nu părăsi ţara pe perioada cercetărilor.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, luni, recursurile formulate de Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi ceilalţi opt arestaţi preventiv în dosarul în care sunt cercetaţi pentru delapidarea Petromservice, prejudiciul produs prin falimentarea controlată a companiei fiind de peste 83 de milioane de euro.
Tribunalul Bucureşti a dispus, în 8 noiembrie, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca (prim-vicepreşedintele CNSLR-Frăţia şi membru al Comitetului Economic şi Social European), Sorin Mihai, Ioan Bohâlţeanu, Gheorghe Şupeală (fost director general al Petromservice), Zizi Anagnastopol (fost director financiar al Petromservice), Octavian Ţurcan, Mihai Viorel Râmboacă, Răzvan Florin Râmboacă şi Daniela Lăcrămioara Braşoveanu, acuzaţi de delapidare, spălare de bani şi, respectiv, complicitate la delapidare în cazul societăţii Petromservice.
Hotărârea instanţei a fost atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
În acest dosar este cercetat şi Rino Graziano Raicovich, în cazul lui procurorii luând măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, vineri, că cercetările în cazul privind fraudarea Petromservice vor fi extinse la toate societăţile şi persoanele fizice care au primit bani de la firmele suspectate a fi implicate în spălarea de bani.
Procurorii au stabilit, pe baza probelor administrate, că persoanele acuzate în acest dosar au falimentat controlat Petromservice, producând prejudicierea societăţii cu 83.163.165 de euro.
De asemenea, 72.000 de membri ai Asociaţiei Salariaţilor, în calitate de acţionari minoritari, nu au mai putut încasa dividendele din cauza activităţilor frauduloase de diminuare semnificativă a valorii acţiunilor. Falimentarea controlată a Petromservice a produs, indirect, prejudicierea bugetului de stat cu aproximativ 98 de milioane de euro.
Anchetatorii au stabilit că prejudiciul s-a produs prin cumpărarea, cu banii Petromservice, a unor acţiuni supraevaluate de mai multe zeci de ori, aparţinând unor societăţi comerciale şi transferarea frauduloasă şi controlată a banilor obţinuţi pentru a ascunde identitatea beneficiarului real.
Astfel, potrivit procurorilor Parchetului instanţei supreme, sume din patrimoniul Petromservice au fost transferate, prin operaţiuni succesive derulate prin 22 de companii offshore controlate, în conturile personale sau ale unor societăţi înregistrate în străinătate şi în România, în special SC Realitatea Media SA (14.200.000 de euro), SC Imobiliar Network 2002 SA (6.725.000 euro) şi SC GM Invest SA (1.300.000 euro).
Suma de 14,2 milioane de euro a ajuns în contul Realitatea Media prin trei operaţiuni, în 2007, 2008 şi 2009, când de la Petromservice au fost virate sume de bani prin conturile mai multor companii offshore, notează procurorii.
Procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au instituit sechestru asigurator asupra a aproximativ 81 imobile - aproximativ 46 de terenuri intravilane şi extravilane, cinci apartamente, clădiri cu destinaţie de hotel, restaurante, alte spaţii comerciale, un bloc de opt etaje, autoturisme, ambarcaţiuni, conturi bancare - pentru recuperarea prejudiciului.
Probele obţinute în urma comisiei rogatorii internaţionale solicitate în dosarul fraudării Petromservice arată că cele 22 de companii offshore prin intermediul cărora s-au realizat achiziţiile de acţiuni şi fraudarea patrimoniului companiei sunt controlate de Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan.
Dintre cele 22 de companii offshore, 13 îl au ca beneficiar real pe omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan, trei pe Sorin Ovidiu Vîntu, cei doi fiind beneficiari reali şi la o altă companie offshore. Alte două companii, una înfiinţată în 2003 şi alta în 2006, îl au ca beneficiar real pe Liviu Luca.
În motivarea deciziei de arestare peventivă a celor zece, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti arăta că sumele plătite de compania Petromservice au fost transferate prin operaţiuni succesive, prin conturile bancare ale mai multor companii offshore controlate de Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, iar în cele din urmă au ajuns fie în contul personal al lui Vîntu (4.168.000 euro), fie al unor societăţi înregistrate în Cipru şi în România pe care acesta le controla.
Potrivit magistratului, banii au fost transferaţi prin operaţiuni de tip "carusel", în cadrul cărora aceleaşi sume au fost reciclate de mai multe ori pentru a da aparenţa unor tranzacţii distincte. În unele situaţii, aceeaşi sumă a fost transferată de cinci ori prin conturile aceloraşi societăţi în decurs de o lună, pentru a crea impresia că s-au efectuat cinci plăţi diferite.
Judecătorul a notat că se impunea luarea deciziei de arestare preventivă, în condiţiile în care Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală, Zizi Anagnastopol şi Sorin Mihai au mai săvârşit şi alte infracţiuni. Magistratul a precizat că, în 22 iunie, Sorin Mihai, Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnastopol au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru delapidarea patrimoniului societăţii Petromservice cu aproximativ 6,5 milioane de euro prin achiziţia de servicii fictive. De asemenea, în 19 septembrie, Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnastopol au fost trimişi în judecată de procurorii Parchetului instanţei supreme într-un dosar în care sunt acuzaţi de delapidarea patrimoniului Petromservice cu aproximativ opt milioane de euro.
În cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, judecătorul a arătat că a fost trimis în judecată în dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa - condamnat definitiv în dosarul prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii - precum şi în cauza privind şantajul asupra lui Sebastian Ghiţă.
Mai mult, judecătorul a arătat în motivare că lăsarea în libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu, Liviu Luca şi Octavian Ţurcan le-ar permite schimbarea directorilor, a acţionarilor, ori închiderea conturilor bancare, ceea ce ar îngreuna obţinerea informaţiilor privind beneficiarii reali şi le-ar permite devalizarea Petromservice după demararea procedurii insolvenţei. Magistratul precizează că, potrivit informaţiilor comunicate de autorităţile cipriote, în cursul anului 2010, după ce împotriva inculpaţilor au fost luate măsuri procesuale în alte dosare penale, acţionarii şi directorii nominali de la 14 dintre companiile offshore implicate în săvârşirea faptelor au fost schimbaţi, iar sumele aflate în conturi au fost transferate, "acte de natură să îngreuneze aflarea adevărului".
Potrivit magistratului, cercetarea în stare de liberatate a inculpaţilor reprezintă pericol social concret pentru ordinea publică, având în vedere rezonanţa faptelor şi sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
