Eveniment

Sorin Pâslaru, ZF. O perspectivă statistică: cele mai puternice judeţe ca business au ieşit cel mai mult la vot. Puterea de business devine putere politică

Autor: Sorin Pâslaru

29 mai 2019 3788

Comparând topul judeţelor după cifra de afaceri cu prezenţa la votul de duminică de la europarlamentare, record istoric în ultimele două decenii, izbeşte cum în judeţele cu cele mai mari cifre de afaceri, cele mai puternice din business, au fost înregistrate cele mai mari prezenţe.

A fost vizibil că noua clasă urbană, a tinerilor şi maturilor din marile oraşe universitare, a ieşit în masă la vot, dar comparaţia datelor statistice ne arată cum locomotivele economiei au devenit şi locomotive electorale.

Judeţele puternice în business precum Cluj sau Braşov, în primele cinci din punctul de vedere al cifrei de afaceri totale a întreprinderilor rezidente, cu 56 mld. lei şi respectiv 47 mld. lei, au avut o prezenţă la vot de 61% şi respectiv 55% (vezi tabel).

Judeţele slabe precum Vaslui sau Covasna, fiecare cu 6 miliarde de lei cifră de afaceri a companiilor locale, au avut o prezenţă de 35%, respectiv 42%.

În top 10 judeţe după cifra de afaceri înregistrată în 2017, de când sunt ultimele date disponibile, inclusiv Bucureşti, care au în total o pondere de 70% din totalul economiei, doar un judeţ are o prezenţă la vot sub 50% - şi anume Arad, cu 48%.

În rest, Ilfov, Timiş, Argeş, Cluj, Braşov, Prahova, Constanţa şi Sibiu au toate peste 52% prezenţă la alegeri. Toate aceste judeţe au peste 30 miliarde de lei cifră de afaceri.

La cealaltă extremă, judeţe cu cifră de afaceri de sub 10 mld. lei precum Călăraşi, Brăila, Vrancea, Ialomiţa, Botoşani, Vaslui sau Caraş-Severin sunt la 42-45% prezenţă.

Pentru aceste judeţe din est şi sud, mesajul neprezenţei este ca o acceptare a înfrângerii economice şi sociale din ultimele decenii în care întreprinderile au dispărut, alte investiţii nu au venit în loc, oraşele s-au depopulat şi tinerii au plecat masiv în străinătate. Iată, spun aceste judeţe prin neimplicare, noi nu mai avem la ce să sperăm, nu ne mai interesează alegerile.

Însă marile centre urbane din vest precum Timişoara, Cluj, Oradea sau Sibiu, unde conjunctura istorică, geografică, dar şi implicarea autorităţilor locale au creat cu totul alte condiţii de muncă şi de viaţă, dau alt mesaj: noi votăm, noi ne implicăm, noi vedem şi vrem un viitor aici.

Din ultimele 30 de judeţe în ordinea cifrei de afaceri, doar în Bihor, Dolj, Dâmboviţa, Olt, Sălaj, Giurgiu şi Teleorman prezenţa la vot a depăşit 50%.

Este pentru prima dată în ultimele două decenii când prezenţa la vot în toată ţara se apropie de 50% şi pentru prima dată când sunt asemenea disparităţi ale implicării la vot.

Disparităţile economice între judeţe care s-au mărit în ultimii 10 ani în loc să se diminueze şi despre care Ziarul Financiar a scris de multe ori se văd acum într-o atitudine diferită complet faţă de implicarea în politică. Nici nu se mai discută opţiunile politice, ci doar atât, gradul de implicare civică.

Judeţele fără investiţii, unde cei mai mari angajatori sunt spitalele judeţene sau reţeaua şcolară, sunt practic complet scoase din joc atât la nivel de business cât şi, iată, de acum înainte la nivelul deciziei politice.

Este ca şi cum ar transmite celorlalţi: Decideţi voi direcţia unde să meargă România. De acum înainte probabil, marile judeţe puternice în business vor dicta şi politic. Va fi un transfer al puterii. De sperat ca aceste diferenţe economice şi de implicare să nu se transforme şi în altceva la un moment dat, în tendinţe care vor fi foarte greu de stăpânit odată declanşate, pentru că argumentele economice sunt greu de combătut cu argumente morale.

Dar este bine că măcar există zone ale ţării unde oamenii simt că dacă se implică, dacă votează, atunci viaţa lor se poate schimba.

Acum, să mai aminteşti că 90% din banii alocaţi pentru infrastructură au mers în judeţele din vest în ultimii 10 ani, unde se investeşte în două autostrăzi spre Ungaria - una Sibiu -Timişoara şi una Braşov - Târgu-Mureş - Cluj, aproape că nici nu mai are importanţă.

În est, spre Moldova, niciun kilometru de autostradă nu a fost făcut până acum, în 30 de ani după Revoluţie.

Diferenţa ţine însă şi de managementul local, de implicarea autorităţilor locale în atragerea de fonduri europene, de exemplu.

Poate este semnificativ faptul că într-un judeţ precum Alba prezenţa la vot a fost de 53%, în timp ce în Suceava a fost doar de 42%. Cum poţi să ceri autostrăzi dacă nu mergi la vot să-i schimbi pe cei care până în prezent nu le-au făcut? Cum altfel? 

Principalele valute BNR - marţi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1451
Ieri:
Azi: 4.3202
Diferență: 1,1306
Ieri:
Azi: 5.5448
Diferență: 0,3075
Ieri:
Azi: 4.3410
Diferență: 0,9488
Ieri: