Ziarul Financiar a avut anul acesta pe prima pagină, mai mult ca niciodată, anunţuri de noi fabrici şi noi investiţii. Ne bucurăm să avem împreună astăzi oameni cu iniţiativă şi oameni care produc sau deţin fabrici locale, oameni care cred în România, în pofida acestui climat aparent de incertitudine şi de semnale foarte puternice de instabilitate. Economia românească, după opinia mea, este la începutul unei perioade de creştere la fel de intense, dacă nu şi mai intense, precum cea din ultimii zece ani.
Cifrele nu mint. Noi, la Ziarul Financiar, pe asta ne bazăm. Avem trei elemente care vor duce România în perioada următoare pe creştere: şi anume aderarea la Schengen, aderarea la OECD, care va fi echivalentă celei cu aderarea la UE din punctul de vedere al fluxurilor de capital internaţionale, şi finalizarea în sfârşit în patru-cinci ani a axelor nord-sud şi est-vest de autostradă.
Nici nu vă daţi seama ce creştere va fi de acum încolo, pentru că avem tot ce ne trebuie să creştem, avem capital, avem o forţă de muncă care a absorbit un nou mod de a lucra, productivitatea muncii s-a dublat în ultimii zece ani, dar de acum încolo avem nevoie de încredere şi de o nouă organizare la nivelul resurselor publice.
Vă aşteptăm şi pe dumneavoastră, care aveţi realizări în sectorul privat, să treceţi în sectorul public sau să faceţi presiuni capilare către sectorul public pentru o mai bună administrare a resurselor publice.
Nu este de ajuns să fiţi performanţi în domeniile voastre de activitate, este necesar să vă implicaţi şi în sectorul public, fiecare în oraşul lui, în organizaţia lui, acolo unde poate schimba lucrurile.
Câteva slide-uri despre discuţia noastră de astăzi, bazate pe date de la Institutul Naţional de Statistică. Sper să nu vă plictisesc de la început cu această definiţie a Produsului Intern Brut, dar este foarte importantă pentru că toată lumea se raportează la acest PIB când discută despre prosperitate. Vedem că astăzi suntem la un 20.000 de euro PIB per capita, aproape 400 de miliarde de euro, de 10 ori mai mare în euro faţă de 1990. Sunt trei metode de calcul al PIB şi avem metoda prin acest VAB – Valoare adăugată brută.
Ce-i cu valoarea adăugată brută şi cum se calculează? Este un fel de EBITDA sau profit operaţional în sens mai larg, un fel de marjă brută într-o companie. Producţia totală, ştim ce este – preţul unui produs înmulţit cu numărul de produse.
Ca să rămânem cu valoarea adăugată brută, scădem consumul intermediar din producţia totală. Consumul intermediar, bunurile şi serviciile utilizate ca resurse, excluzând activele fixe al căror consum este rezultat ca un consum de capital fix. Automat, după ce cumpărăm şi amortizăm echipamentele, ele sunt excluse din acest consum intermediar, care se scade din producţie pentru a ajunge la această valoare adăugată brută, care este soldul contului de producţie (slide 1-2).
Iată cum arată o pagină din Anuarul de statistică, o lucrare de 600 de pagini unde se găseşte totul despre economia României şi societatea României (slide 3).
Pentru sectorul agricultură şi pescuit vedem că producţia totală a fost de 107 miliarde lei în anul 2022.
Consumul intermediar pe agricultură este de 54 de miliarde lei şi ce rămâne este VAB din agricultură, din care ne hrănim cu toţii - 52 de miliarde de lei.
O primă constatare este că dacă facem un raport între valoarea adăugată brută şi producţie, obţinem ponderea valorii adăugate în producţie. Cu cât este mai mare această pondere, cu atât mai bine.
Mare atenţie! Sunt sectoare de activitate unde avem cam 50% valoare adăugată brută în producţie şi veţi vedea că sunt sectoare de activitate unde avem 70% valoare adăugată brută în producţie şi sunt sectoare unde avem doar 20% valoare adăugată brută în producţie. Deci la orice euro suplimentar de producţie contează foarte mult valoarea adăugată. Dacă noi producem mult, dar fără valoare adăugată, automat rămâne prea puţin, pentru că avem inputurile foarte mari, eventual şi din import, şi atunci contează foarte mult ce rămâne local în toată această ecuaţie.
Acum ajungem la povestea noastră, de astăzi. Discutăm despre industrie. Ce avem aici? Avem PIB-ul, despre care spuneam că s-a dublat până în 2022 şi la fel rămâne această dublare 2024 vs. 2014, dacă vreţi, dar discutăm pe datele disponibile deocamdată, din 2022.
În 2024 am avut 350 de miliarde de euro PIB-ul, iar anul acesta se duce spre 380 de miliarde euro. Ne ajută şi faptul că avem inflaţie mai mare decât devalorizarea cursului leu/euro şi atunci în euro creştem mai bine.
De unde provine acest PIB de 280 de miliarde de euro în 2022, care în lei era 1.400 de miliarde? Valoarea adăugată. PIB-ul este dependent de valoarea adăugată brută.
Am pus aici cele mai importante sectoare din economie, dar am pus şi evoluţia faţă de benchmarkul acesta de creştere cu 143% a valorii adăugate în perioada 2012-2022. Avem mai mult decât o dublare în această perioadă a valorii totale adăugate în lei pentru că cursul, între timp, a suferit o oarecare devalorizare. În euro avem 100% creştere, în lei avem 143% creştere a valorii adăugate.
Acum ne uităm la domeniile sau la ramurile de activitate, care ramuri au avut un plus şi care au fost pe minus faţă de acest benchmark? Care au fost locomotivele creşterii în această perioadă sau cele egale, să spunem. De asemenea, ne uităm şi la ponderea valorii adăugate brute în producţie (slide 4).
Aşa cum era de aşteptat, informaţiile şi comunicaţiile au 60%. De ce? Pentru că aici avem mult creier care se pune pe masă vs consum de curent electric, chiria unui office şi computerul.
Şi avem informaţii şi comunicaţii în top, dar iată băncile şi asigurările, bineînţeles, 72% valoare adăugată. Aşa ne explicăm de ce ţine cu dinţii Londra, de ce Marea Britanie ţine cu dinţii de acest statut de lider în domeniul financiar-bancar. Pentru că au foarte multă valoare adăugată. Orice listare pe care vrei să o faci, Romgaz dacă vrea mâine să se împrumte un miliard de euro, să sape în Marea Neagră sau oricine, trebuie să meargă la Londra. Acolo sunt banii lumii.
Şi vedem că încearcă şi celelalte centre mari financiare din Europa să avanseze în această direcţie, dar tot Londra rămâne fruntea. Pentru că ei ştiu că acolo e cea mai mare valoare adăugată, 72%.
De asemenea, atenţie, industria extractivă. Şi aici am remarcat o creştere chiar în 2022, odată cu extracţia gazului din Marea Neagră, cu Black Sea Oil and Gas. Industria extractivă a stagnat până în anul 2021 şi dintr-odată a crescut.
Şi acum să trecem la comparaţia cu benchmarkul: din păcate, industria prelucrătoare a avut o evoluţie la jumătate faţă de evoluţia pieţei întregii economii.
Pe primul loc la creştere, vedem cu ochiul liber, este comerţul, retailul. Aici se mai adaugă şi comerţul angro, comerţul cu maşini. Cu totul, comerţul este undeva pe locul 2. Am pus retailul pentru a vedea această creştere enormă în cazul evoluţiei VAB – 314%
Aici, producţia nu este echivalentă cu cifra de afaceri în comerţ. Se mai scad nişte lucruri. Dar avem, iată, 100% înseamnă dublare, avem o creştere de 4 ori. De la 21 miliarde lei la 87 miliarde lei a comerţului.
Există piaţa de consum, şi în continuare investiţiile în comerţ sunt enorme. Şi problema noastră e că avem deficite. Comerţul o ia prea repede înainte şi noi nu reuşim cu producţia să venim din urmă.
Apoi, a doua mare creştere – informaţii şi comunicaţii, de la 27 de miliarde de lei la 96 de miliarde lei. Deci valoarea adăugată în informaţii şi comunicaţii este dublă faţă de cea din agricultură.
În domeniul de activităţi profesionale ştiinţifice se ascund centrele de servicii, aşa-numitele shared services. Ştiţi foarte bine, sunt mari angajatori în gulerele albe. Noi suntem cu blue colors la industrie.
În interiorul industriei să vedem evoluţia valorii adăugate brute pe ramuri. Per total, avem 70%evoluţia VAB însă, la fel, avem motoare, avem locomotive şi avem sectoare care au încetinit în aceşti zece ani (slide 5).
Evident, la industria metalurgică avem o scădere a VAB adăugate brute în ultimii zece ani, cam cu 10%, şi ştim foarte bine că avem acest efect al creşterii costurilor cu energia, apoi politicile UE în a descuraja industriile poluante.
Cine a crescut în această perioadă – cauciuc şi mase plastice. România s-ar putea să fie unul dintre primii cinci-şase jucători în UE astăzi din punctul de vedere al producţiei de anvelope, avem aproape toţi marii jucători europeni la producţia de anvelope. Avem o creştere a VAB de la 8 miliarde lei la 22 miliarde lei şi avem şi o pondere VAB în producţie destul de bună, 33%.
Am avut o creştere bună şi în industria mijloacelor de transport, dar atenţie, valoarea adăugată în producţie în industria mijloacelor de transport este foarte mică, de 22%, pentru că doar asamblăm în mare parte. Noroc că avem şi două fabrici puternice unde avem produs local finit, dar este insuficient pentru că avem de-a face cu foarte mult import şi atunci valoare adăugată la un euro, producţie suplimentară în auto, avem doar 0,2 euro valoare adăugată brută, adică salarii şi profituri. Marjele sunt foarte reduse.
Marje foarte bune în industrie avem la medicamente, dar avem o piaţă foarte mică, deci valoare adăugată în medicamente doar 2 miliarde de lei. Şi la mobilă avem valoare adăugată foarte mare. Aici stăm mai bine cu nivelul producţiei: 16 miliarde de lei.
La textile, îmbrăcăminte, pielărie avem o pondere de valoare adăugată în producţie de 48%. De ce? Pentru că şi aici, inclusiv în România, dacă iei o geacă Moncler, chiar dacă pleacă din România cu 100 de euro şi este vândută cu 3.000 de euro în străinătate, costul ei de producţie este poate 20 de euro şi acei 80 de euro reprezintă valoare adăugată brută rămasă local. Noi ce avem nevoie acum? Să învăţăm branding în această zonă, textile, îmbrăcăminte şi Italia, Franţa sunt exemple de ţări care câştigă enorm din asta.
Acum revin la zona de creştere. În industria mijloacelor de transport am avut o creştere dublă. La cauciuc şi mase plastice la fel. Dacă ne întreabă cineva pe ce se bazează astăzi industria românească, iată, din păcate, ea nu se bazează pe industria alimentară.
Este prima ca valoare adăugată, dar avem doar 30% creştere. Este o dramă pentru economia românească să avem de 10 ori mai mare creşterea comerţului şi doar cu 30% creşterea industriei alimentare. Din păcate, România, o forţă în domeniul agriculturii, iată în ce situaţie e cu o industrie alimentară care scade relativ la evoluţia economiei. În loc să crească, să menţină măcar ritmul de creştere al economiei, scade. Ar trebui să vedem o îmbunătăţire în această zonă, iar celălalt vector puternic de creştere de acum încolo va fi automatizarea. La fel, în zona aceasta de medicamente şi substanţe şi produse chimice, putem pune valoarea adăugată peste gazul din Marea Neagră. Aici sunt cele două direcţii pe care România le poate avansa în următorii 10 ani cu sprijinul şi implicarea statului român, să împingem aceste sectoare, pentru că avem nevoie de ele pe mai departe. Vă mulţumesc!
