Eveniment

Ce spune agenţia de rating S&P: scăderea ratingului de ţară pentru România poate veni dacă deficitele macro depăşesc prognozele noastre. „Am putea creşte ratingul dacă deficitele fiscale ale României s-ar reduce substanţial şi nivelurile datoriei guvernamentale ar scădea.”

Ce spune agenţia de rating S&P: scăderea ratingului de...

Autor: Răzvan Botea

15.10.2024, 00:06 198

Standard & Poor’s, una dintre cele trei agenţii de rating mari, vede un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru România în 2024 şi un deficit de cont curent – banii care ies din ţară şi nu sunt acoperiţi de intrări – de 8,3% din PIB.

c În acest moment, S&P vede, pentru finalul lui 2024, un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru România. Guvernul Marcel Ciolacu şi-a bugetat, la ultima rectificare bugetară, un deficit de 6,9% din PIB.

„Am putea reduce ratingurile dacă deficitele guverna­mentale ar depăşi proiecţiile noastre actuale pe termen mediu, ceea ce ar duce la creşterea nivelurilor datoriei. De asemenea, am putea retrograda România dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele semnificative de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomică cu o creştere mai scăzută”, scriu analiştii S&P în cel mai recent raport asupra datoriei publice a României.

Pe de altă parte, mai notează sursa citată, ratingul suveran al României ar putea creşte, dacă deficitele amintite ar scădea  mai rapid şi, în consecinţă, datoria publică raportată la PIB ar scădea.

„Am putea creşte ratingul dacă deficitele fiscale ale României s-ar reduce substanţial şi nivelurile datoriei guvernamentale ar scădea. Acest lucru ar putea îmbunătăţi profilul datoriei guvernului şi ar reduce costurile de finanţare. De asemenea, am putea creşte ratingurile dacă deficitele externe s-ar reduce mai mult decât anticipăm.”

România este la toate cele trei mari agenţii de rating – S&P, Fitch şi Moody’s – pe ultima treaptă recomandată investiţiilor, dar cu perspectivă stabilă, adică pe termen scurt nu este un pericol ca ratingul să fie scăzut. De când evaluează România, ratingul instituţiilor amintite a scăzut în criza financiară din 2008-2009 la categoria „junk” – nerecomandat investiţiilor – după care a urcat o treaptă mai sus, deasupra liniei roşii.

Economia României va creşte cu numai 1,6% în 2024, pentru că cererea internă din creşterile de venituri a fost absorbită în importuri şi nu a ajutat creşterea PIB, mai notează analiştii S&P. Cu toate acestea, analiştii S&P sunt de părere că intrările de fonduri europene vor mai contrabalansa creşterea importurilor în ceea ce priveşte creşterea economică.

„Pe lângă consumul puternic continuu, investiţiile finanţate de UE vor susţine o creştere medie de puţin sub 3% între 2025 şi 2027. Fonduri UE de aproape 60 de miliarde de euro, puţin sub 17% din PIB-ul estimat pentru 2024, sunt încă disponibile pentru România în cadrul actualului Cadru Financiar Multianual 2021-2027 şi în cadrul PNRR. Acest lucru corespunde aproximativ unor intrări anuale de fonduri UE de aproape 3% din PIB în medie în următorii ani.”

ZF Digital Summit 2024