Statele din Europa de Est amână adoptarea euro, iar ţintaRomâniei privind trecerea la moneda europeană în 2015 este, dincolode suprafaţă, un instrument util de constrângere a coaliţieiguvernamentale să nu "arunce cu bani" înaintea alegerilor,relatează Financial Times (FT).
Preşedintele Traian Băsescu a declarat pentru FT că deşi Româniapoate îndeplini criteriile fiscale pentru intrarea în zona euro, vaanaliza cu atenţie dacă este potrivit să facă acest lucru. "Esterelativ uşor să îndeplinim obiectivele referitoare la deficitulbugetar şi inflaţie. Dar, la momentul respectiv, trebuie să vedemcât de competitivă este economia."
În afara României, majoritatea statelor din centrul şi estulEuropei amână în linişte posibilele termene de aderare.
Polonia, care a abandonat termenul anterior, 2012, a împinsaşteptările de la jumătatea deceniului spre sfârşitul acestuia.
Ministrul de finanţe Jacek Rostowski a declarat în luna mai căPolonia ar putea adopta euro înainte de 2019.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat că trecerea la monedaunică "este de neconceput" înainte de 2020.
"Când nu există o piaţă unică europeană în proporţie de 100%,când statele mai slabe din zona euro trebuie să le subvenţioneze pecele bogate şi când nu este clar ce se va întâmpla cu euro, nu estemomentul potrivit să aderăm", a declarat Petr Necas, premierulCehiei.
Chiar şi Lituania şi Letonia, cele mai entuziaste faţă deadoptarea euro, au un ton mai precaut referitor la momentul cândvor fi pregătite.
Rezultatul este că noul val de intrări în zona euro, aşteptatanterior până la jumătatea acestui deceniu, ar putea să aibă loccâţiva ani mai târziu.
Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligateprin lege să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplineascămai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Treidintre aceste state, Slovacia, Slovenia şi Estonia, au trecut dejala euro.
Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda şi Portugaliaa subliniat în ultimul an dezavantajele apartenenţei la euro şinecesitatea unor reforme profunde în guvernanţa uniunii.
Ţările răsăritene au observat şi exemplul ţărilor care aurămas în afară.
Două dintre statele care au păstrat controlul asupra cursului deschimb, Polonia şi Cehia, au fost printre cele mai puţin afectatede criza financiară şi au ieşit cel mai repede. Polonia a rămascompetitivă în 2008-2009, când zlotul s-a devalorizat cu 20%.Letonia, în schimb, a cărei monedă este cotată în raport cu euro, atrecut printr-o dureroasă devalorizare internă prin reducereasalariilor şi a preţurilor, aşa cum sunt nevoite să facă şi Greciaşi Irlanda.
Guvernatorul băncii centrale a Poloniei Marek Belka a afirmatluna trecută că experienţele ţărilor mai slabe din zona euro şi alestatelor care şi-au legat monedele de euro au redus meriteleadoptării monedei unice pentru Varşovia.
Viceguvernatorul Băncii Naţionale a Cehiei Mojmir Hampl a arătatla o dezbatere organizată de Erste Bank că aderarea la euro nu astimulat reformele şi a făcut posibil "să te împrumuţi ca un germanprosper şi să cheltuieşti ca un grec risipitor".
Traian Băsescu, preşedintele României: Esterelativ uşor să îndeplinim obiectivele referitoare la deficitulbugetar şi inflaţie. Dar, la momentul respectiv, trebuie să vedemcât de competitivă este economia.
Petr Necas, premierul Cehiei: Când nu există opiaţă unică europeană în proporţie de 100%, când statele mai slabedin zona euro trebuie să le subvenţioneze pe cele bogate şi când nueste clar ce se va întâmpla cu euro, nu este momentul potrivit săaderăm.
Marek Belka, guvernatorul băncii centrale aPoloniei: Experienţele ţărilor mai slabe din zona euro şiale statelor care şi-au legat monedele de euro au redus meriteleadoptării monedei unice pentru Varşovia
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
