Sugrumarea investiţiilor este de vină pentru revenirea economiei în recesiune tehnică în primul semestru, previziunile analiştilor şi ale oamenilor de afaceri fiind confirmate ieri de Institutul de Statistică (INS).
Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, forţată de „taxa pe stâlp“, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei anulând impactul benefic al revigorării consumului. În aceste condiţii economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru.
Formarea brută de capital (investiţiile) a scăzut cu 13,3% în T2 din 2014 faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Iar pe ansamblul primului semestru declinul a fost de 10,2%.
Sacrificarea investiţiilor statului s-a resimţit cel mai puternic în industria construcţiilor.
Cheltuielile de capital ale statului au înregistrat în S1 o performanţă foarte slabă, respectiv un grad de realizare de doar 70% faţă de nivelul programat. Astfel, evoluţia negativă îi face direct responsabili de recesiune pe doi foşti miniştri: al bugetului, Liviu Voinea, şi al transporturilor, Dan Şova, care au tăiat cheltuielile pentru infrastructură.
Aceste cheltuieli au fost în scădere cu 33% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă de anul trecut, la 4,8 miliarde de lei. În prima jumătate a acestui an, o
serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor nu au început.
Spre exemplu, autostrada Comarnic - Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă contractul de concesiune este „în aşteptare“. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construire încheiate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare.
Investiţiile au fost singura componentă pe minus în trimestrul al doilea, pe partea de utilizare a Produsului Intern Brut, potrivit datelor provizorii detaliate privind evoluţia economiei în trimestrul al doilea anunţate de INS. Iar declinul a fost suficient de puternic cât să frâneze creşterea economică în trimestrul al doilea la 1,2%, faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.
Investiţiile extrem de mici au fost un element-cheie aflat în spatele creşterii economice dezamăgitoare din al doilea trimestru, spune Eugen Sinca, senior analist la BCR, amintind că investiţiile publice în infrastructură au fost aproape inexistente.
Cererea internă a avut o contribuţie de doar 0,3 puncte procentuale la ritmul anual al PIB în trimestrul doi în condiţiile în care creşterea consumului privat (cu 3,9% an/an) şi a consumului public (cu 3,8% an/an cel individual şi cu 1,1% cel colectiv) a fost contrabalansată de declinul formării brute de capital (cu 13,3% an/an).
„Evoluţia economiei României în primele şase luni ale anului reflectă evoluţiile divergente la nivelul cererii interne, îndeosebi între consumul privat şi investiţiile productive. În acest context, atragem atenţia cu privire la faptul că dinamica consumului privat din semestrul I nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investiţiilor productive în economie“, apreciază Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
În condiţiile scăderii investiţiilor, sectorul construcţiilor a înregistrat o scădere de 5,2% în trimestrul al doilea comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Un declin mai accentuat, pe partea de formare a PIB, a avut agricultura, respectiv -7,6%.
Industria a avansat cu 2,1%, având cea mai mare contribuţie la ascensiunea PIB de 1,2% din al doilea trimestru. Însă, ritmul de creştere a decelerat puternic faţă de plusul de 8% an la an în T1. Şi sectorul IT a avut un aport favorabil la creşterea economiei din T2, rata de creştere fiind de 9,8%.
Ca o surpriză a venit nivelul slab al valorii adăugate în comerţ, având în vedere vânzările cu amănuntul puternice, în creştere cu 8% în T2 2014, susţin analiştii UniCredit Ţiriac Bank. Valoarea adăugată din comerţ a scăzut cu 4,3% în trimestrul doi 2014 faţă de acelaşi trimestru din anul anterior.
România a revenit surprinzător în recesiune tehnică după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracţie. În trimestrul al doilea PIB-ul a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu primul trimestru, pe date ajustate sezonier, după ce în primele trei luni ale anului declinul a fost de 0,2% faţă de T4 2013. Analiştii au modificat deja sau se gândesc să ajusteze prognozele privind creşterea PIB din acest an spre 2-2,5%.
În primul semestru creşterea economică a încetinit la 2,4%, după ascensiunea de 3,9% din T1.
Pentru a doua jumătate a anului, cei mai mulţi analişti au anticipat deja că economia ar putea să încetinească din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut.
Ce spun analiştii despre economie în trimestrul doi
Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania
Cererea internă a avut o contribuţie de doar 0,3 puncte procentuale la ritmul anual al PIB în trimestrul II, dat fiind că avansul consumului privat (cu 3,9% an/an) şi al consumului public (cu 3,8% an/an cel individual şi cu 1,1% cel colectiv) a fost contrabalansat de declinul formării brute de capital (cu 13,3% an/an).
Evoluţia economiei României în primele şase luni ale anului reflectă evoluţiile divergente la nivelul cererii interne, îndeosebi între consumul privat şi investiţiile productive. În acest context, atragem atenţia cu privire la faptul că dinamica consumului privat din semestrul I nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investiţiilor productive în economie.
Deşi formarea brută de capital fix a fost nefavorabil influenţată în prima jumătate a anului de situaţia din Ucraina, tăierea investiţiilor publice şi distorsiunile introduse de acciza la carburanţi şi taxele pe construcţii speciale, ne aşteptăm la o stabilizare şi relansare graduală a investiţiilor începând cu semestrul II.
Vlad Muscalu, economist-şef la ING Bank
Frapează investÌţiile ce contribuie negativ cu un punct procentual pentru încă un trimestru, explicând aproape întreaga contracţie trimestrială a economiei. Nu dispunem de date care să indice clar cauza acestor evenimente, însă pentru moment presupunem că este determinată în mare măsură de dinamica slabă a investiţiilor publice, cât şi de taxa pe construcţii speciale ce erodează resursele ce ar putea fi investite, oferind un nou exemplu al regulilor fiscale fluide din România.
Cred că cel mai surprinzător aspect al datelor privind PIB-ul este că acestea nu prezintă vreo sursă deosebită de slăbiciune, slăbiciune prezentată de datele mai vechi ce arătau o contracţie trimestrială de 1%. Astfel, sectoarele economice au stagnat, o înrăutăţire faţă de trimestrele precedente, dar nu înregistrează contracţii în termeni trimestriali aşa cum se întâmplă cu întregul produs intern brut. Astfel contracţia de 1% a PIB pare produsul aproape exclusiv al componentei mai puţin transparente numită „discrepanţa statistică“, iar aceasta oferă puţine indicii privind perspectiva economiei româneşti.
