Indicatorii statistici continuă să „arate bine“ la mijlocul unui an de la care se aşteaptă startul decisiv pentru un nou ciclu de creştere economică: inflaţia este sub zero, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, dar nu este „deflaţie“, exporturile cresc, chiar dacă sub importuri, producţia industrială avansează, deşi mai încet decât anul trecut.
După datele bune care vin din consum (un avans de 4% al cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul, la cinci luni) sau din construcţii, unde creşterea a fost în ianuarie - aprilie de 12% an/an, datele INS privind evoluţia producţiei industriale arată o creştere de 2,2% în primele cinci luni din 2015, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Nu este un avans la fel de mare precum cel înregistrat în 2014, în primele cinci luni, dar este creştere şi, când vorbim despre industrie, evoluţia este importantă având în vedere că industria contribuie cu 25% în medie, anual, la formarea PIB, faţă de o medie de 15% în UE. Totuşi, producţia industrială a scăzut în mai pentru a doua lună consecutiv cu un ritm lunar de 0,1%.
În trimestrul întâi din an creşterea economică de 4,3% a fost ajutată semnificativ de industrie. Ramura a contribuit la această creştere cu 0,9%, iar avansul ei se împleteşte cu evoluţia exporturilor, care au crescut şi ele între ianuarie şi mai cu 4,7%, an/an. O situaţie care poate da de gândit este avansul puternic al importurilor (plus 5,4% în primele cinci luni din an faţă de perioada similară a anului trecut), ceea ce înseamnă că evoluţia pozitivă a PIB se bazează semnificativ pe importuri, lucru ce poate conduce la un deficit de cont curent însemnat la finele anului (în T1 contul curent a fost pe excedent uşor – plus 400 mil. euro – ca urmare evoluţiei bune a exportului de servicii).
Deficitul comercial a ajuns în mai 2015 la aproape 2,6 miliarde de euro, cu 11% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. În privinţa preţurilor, acestea au scăzut în iunie cu 3% faţă de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente şi băuturi la 9% de la 1 iunie, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns în teritoriu negativ, la -1,6%, pentru prima dată în ultimii 25 de ani. Faţă de luna precedentă, alimentele s-au ieftinit cu 8,2%, pe când mărfurile nealimentare au fost mai scumpe în iunie cu 0,1%, iar serviciile cu 0,2%.
Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a anticipat săptămâna trecută, citat de Mediafax, că datele asupra inflaţiei pentru iunie vor indica o reducere a preţurilor de peste două puncte procentuale comparativ cu luna precedentă, în timp ce indicele anual va coborî la peste -1%.
El a reiterat ideea că în România nu se poate vorbi despre deflaţie, întrucât ar presupune că preţurile scad treptat, iar populaţia nu mai cumpără, în aşteptarea unor scăderi şi mai mari de preţuri.
Un grafic cât o istorie
Reducerea TVA se vede în preţuri.
Preţurile de consum au scăzut în iunie cu 3% faţă de mai, iar rata anuală a inflaţiei a ajuns la -1,6%, pentru prima dată în ultimii 25 de ani.
Situaţia a fost anticiptă de economişti pe fondul reducerii TVA la alimente, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică de la 24 la 9%. Reducere din iunie a determinat ieftinirea alimentelor cu 6,4% în iunie, potrivit INS.
Potrivit datelor publicate la sfârşitul săptămânii trecute de Institutul Naţional de Statistică, alimentele s-au ieftinit cu 8,2%, pe când mărfurile nealimentare au fost mai scumpe în iunie cu 0,1%, iar serviciile cu 0,2%.
BNR, a cărei sarcină este ţintirea inflaţiei, spune că nu putem vorbi de o „deflaţie”.
Potrivit guvernatorul Mugur Isărescu, deflaţia presupune că preţurile scad treptat pe o perioadă lungă, iar populaţia nu mai cumpără, în aşteptarea unor scăderi şi mai mari de preţuri. Or, scăderea preţurilor va fi temporară în România, potrivit guvernatorului.
Cresc, chiar dacă mai încet
Reversul creşterii economice: majorarea deficitului comercial
Exporturile au însumat în primele cinci luni 22,2 miliarde euro, iar importurile s-au cifrat la 24,8 miliarde euro, astfel că deficitul comercial a crescut cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut, la aproape 2,57 miliarde euro, potrivit datelor INS. De observat aici este că importurile cresc rapid, ceea ce poate însemna că neaşteptata creştere economică de aproximativ 4% este susţinută în bună măsură din importuri.
Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (intra-UE 28) a fost în primele cinci luni de 16,3 miliarde euro la expedieri şi de 19 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73,6% din total exporturi şi 76,9% din total importuri.
Schimburile extracomunitare de bunuri (extra-UE 28) s-au cifrat la 5,9 miliarde euro la exporturi şi la 5,7 miliarde euro la importuri, reprezentând 26,4% din total exporturi şi 23,1% din total importuri.
Industria creşte mai lent
Producţia industrială a crescut cu 2,2% în primele cinci luni din an, ca serie brută, faţă de aceeaşi perioadă din 2014, susţinută de industria prelucrătoare (+2,9%), şi cu 3,2% ca serie ajustată, a potrivit INS. Este o creştere semnificativ inferioară celei înregistrate între ianuarie şi mai 2014, de 8,7%, an/an.
Industria dă tonul economiei, având în vedere că face un sfert din PIB. În 2014, industria a contribuit cu 24% la formarea PIB şi cu 0,9% la creşterea economică de 3,4%. În trimestrul întâI al acestui an, producţia industrială a contribuit la formarea PIB cu 21%, iar la creşterea economică de 4,3% cu 0,9%.
Ca serie ajustată, producţia industrială a crescut cu 3,2%, pe fondul avansului înregistrat de industria prelucrătoare cu 4,2%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 4,9%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 0,8%.
