Ziarul Financiar publică pentru prima dată lista plăţilor realizate în ultimii şase ani pentru construirea de autostrăzi, iar concluzia arată că drumarii au primit 2,3 mld. euro şi au livrat 89 km de autostradă.
Un calcul simplu arată astfel că fiecare kilometru nou a costat 25,8 mil. euro, în condiţiile în care standardele de cost ale Ministerului Transporturilor stabilesc că preţul maxim pe un kilometru nu trebuie să treacă de 6,1 mil. euro.
Potrivit estimărilor ZF, care iau în calcul standardele maxime de cost din infrastructura rutieră, cu 2,3 mld. euro s-ar fi putut construi aproape 380 de km de autostrăzi.
Ministrul transporturilor Anca Boagiu a recunoscut, într-un interviu acordat ZF în februarie, că ministerul a avut tot timpul bani pentru autostrăzi, însă lucrurile nu s-au mişcat din "ignoranţă, nepăsare, neştiinţă sau rea-voinţă".
În perioada 2005-2010, în fruntea Ministerului Transporturilor s-au aflat patru miniştri: Gheorghe Dobre (PD-L), Ludovic Orban (PNL), Radu Berceanu (PD-L) şi Anca Boagiu (PD-L).
În prezent România are 314 kilometri de autostradă şi alţi peste 270 de kilometri în execuţie. Dacă ritmul de construcţie din ultimii şase ani va fi menţinut, România va avea 1.000 de kilometri de autostradă abia peste 46 de ani.
Ziarul Financiar continuă seria articolelor în care încearcă să facă lumină cu privire la modul în care au fost cheltuiţi banii publici pentru construcţia de autostrăzi în ultimii ani.
Astfel, datele primite de ZF indică 2009 ca anul în care s-a înregistrat un record de plăţi pentru autostrăzi, an în care România intrase în criză, iar Ministerul Transporturilor era condus de Radu Berceanu.
În 2009 CNADNR a plătit aproape 2,8 mld. lei (650,4 mil. euro) constructorilor care se ocupau de puţinele şantiere de autostrăzi din ţară. În acel an a fost inaugurat şi primul tronson al Autostrăzii Transilvania, de 42 km. Şi în 2010, deşi s-au luat o serie de măsuri de austeritate, iar statul a fost nevoit să "strângă cureaua" pentru a achita împrumutul de 20 mld. euro de la FMI, CNADNR a plătit pentru construcţia de autostrăzi aproape 2,4 mld. lei (566 mil. euro), însă numai 10 km de astfel de drumuri au fost livraţi, tot în cadrul Autostrăzii Transilvania.
O parte din plăţile făcute într-un anumit an se reflectă însă în numărul de kilometri de autostrăzi finalizat în anii următori: spre exemplu, o plată efectuată în 2008 pentru Autostrada Transilvania s-a reflectat abia în anii 2009 şi 2010, când au fost inauguraţi o parte din kilometrii pentru care s-a plătit suma respectivă.
"Sunt încă mulţi kilometri în execuţie în cazul cărora lucrările au fost plătite la preţuri unitare, în ani anteriori, dar deocamdată rezultatul nu se vede pentru că nu au fost finalizate lucrările", a spus Alexandru Dobre, preşedinte de onoare al Asociaţiei Antreprenorilor Români de Construcţii.
Dacă în anii anteriori plăţile pentru autostrăzi au fost realizate din bani de la bugetul de stat sau de la Banca Europeană de Investiţii, începând de anul acesta Ministerul Transporturilor va accesa fonduri de la Uniunea Europeană pentru a dezvolta reţeaua de infrastructură rutieră.
Peste 200 kilometri ce fac parte din Coridorul IV paneuropean Nădlac-Constanţa, în cazul cărora lucrările au început în acest an, vor costa aproape 1,2 miliarde de euro (potrivit calculelor ZF), iar circa 85% din bani vor proveni din fonduri europene, restul fiind contribuţia guvernului. Cu alte cuvinte, un kilometru de autostradă va costa în medie 5,6 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, astfel că aceste preţuri vor fi mai apropiate de standardele de cost impuse de Ministerul Transporturilor.
Anca Boagiu a anunţat la finalul săptămânii trecute că va introduce o taxă odată cu finalizarea Coridorului IV. "Aşa cum în toată lumea, în toate ţările, se plăteşte taxă de autostradă pentru mentenanţă, pentru întreţinerea ei, se va plăti şi în România când autostrăzile vor fi construite. În acest moment nu avem aceste taxe puse, dar când reţeaua pe Coridorul IV va fi gata vom avea şi noi taxe de autostradă pentru că altfel nu ai bani să întreţii reţeaua de autostrăzi", a declarat Boagiu, citată de Mediafax.
În anii 2009 şi 2010 Ministerul Transporturilor a finalizat proiecte de infrastructură rutieră în valoare totală de 3,5 miliarde de euro, cu bani doar de la bugetul de stat, însă numărul de noi kilometri de autostradă a fost de doar 52 în aceeaşi perioadă, potrivit calculelor ZF pe baza listei obiectivelor de investiţii ce au ca termen de finalizare anul 2011. Lista a fost publicată de Ministerul Transporturilor pe site-ul propriu săptămâna trecută.
România are în prezent 314 kilometri de autostrăzi complet finalizaţi, la care se adaugă 21 de kilometri finalizaţi doar pe o bandă pe sens, pe tronsonul Murfatlar-Constanţa. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Anca Boagiu, care a mers în vizită la finalul săptămânii trecute pe şantierul acestei autostrăzi, a dat un nou termen pentru finalizarea completă a Autostrăzii Soarelui, şi anume sfârşitul anului 2012. Iniţial autostrada spre litoral trebuia finalizată în vara acestui an.
"Colegii mei urmează să definitiveze până luni (astăzi - n.red.) procesul de evaluare a ofertelor depuse pentru tronsonul de autostradă Cernavodă-Medgidia, ceea ce înseamnă trei luni de proiectare şi o perioadă de execuţie de 12 luni. Deci ar trebui ca anul viitor, la sfârşit, să putem discuta şi despre acest tronson", a declarat Anca Boagiu, citată de Mediafax.
Cât îi costă pe bulgari să construiască autostrăzi
Dacă în România autostrăzile au ajuns să coste şi 14,7 milioane de euro pe kilometru, aşa cum s-a întâmplat în cazul Autostrăzii Transilvania, în Bulgaria autostrăzile sunt construite cu mai puţin de 4 milioane de euro pe kilometru. Spre exemplu, un lot de 15 kilometri din Autostrada Struma din sud-vestul Bulgariei este estimat să coste 53 de milioane de euro, adică circa 3,5 milioane de euro pe kilometru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
