Dacă statul şi-a asumat scăderea salariilor şi pensiilor pentrua nu majora taxele şi frâna astfel business-ul, se poate consideracă acum "mingea" relansării economiei se află în "curtea"companiilor. Ce le lipseşte în acest moment firmelor pentru a trecela investiţii şi angajări? Pieţele, finanţarea, iniţiativa? Ce maitrebuie să facă statul pentru a impulsiona businessulcompaniilor?
"Sunt măsuri necesare, dar nu suficiente pentru relansareaeconomiei. Trebuie corelate cu alte măsuri, cum ar fi reducereamasivă a numărului de bugetari, care ar relaxa piaţa forţei demuncă. Din ministere şi 
jumătate din oameni dacă ar pleca, tot nu s-ar simţi o diferenţăîn ceea ce priveşte productivitatea. La Ministerul Agriculturiisunt agenţii care în unele judeţe au mai mulţi angajaţi decâtfermieri", spune Mihai Anghel, proprietarul Cerealcom Dolj, cuafaceri de peste 85 mil. euro în agricultură. Ministrul finanţelorSebastian Vlădescu spune că firmele au acum un spaţiu de manevră pecare trebuie să-l folosească pentru a reporni motoarele.
"Probabil că dacă am fi majorat taxele şi apoi le-am fi redus laloc oamenii de afaceri ar fi sesizat mai bine importanţa răgazuluipe care îl pot folosi atât timp cât impozitele rămân neschimbate.Sectorul privat ar trebui să profite de acest relaş, să renunţe săse mai raporteze la afacerile din 2007 -2008, cu creşteri chiariraţionale, şi să caute să se stabilizeze pe un nivel funcţional:să-şi ajusteze producţia, personalul, costurile la economia din2010 care are o perspectivă de creştere extrem de limitată şi sămeargă mai departe", spune Sebastian Vlădescu, ministrulfinanţelor.
El afirmă că oamenii de business ar trebui să înceteze să se mailamenteze că în 2007 era grozav, iar acum statul nu este în staresă-i ajute să revină la afacerile de acum trei ani. "Ar trebui săintre cu totul în realitate şi să acţioneze în consecinţă, să lasedeoparte povestea drobului de sare cu impozitele care vor creşte«oricum». Până cade drobul, dacă o fi să cadă, eu aş prefera să factot ce pot ca efectul să fie cât mai mic până la urmă."
Dragoş Anastasiu, proprietarul grupului de transport şi turismEurolines, susţine că afacerile lui vor continua să se lovească depiedici din cauza finanţării
bancare prea scumpe, dar şi a mediului politic instabil. "Piediciîn dezvoltarea afacerilor au existat dintotdeauna, nu doar acum încriză. Finanţarea din România este la un nivel al costuriloraproape dublu decât cea din Germania, iar chiriile sunt aberant demari", a declarat Anastasiu, care spune că grupul din turism pecare îl conduce îşi va relua creşterea anul acesta.
Dragoş Anastasiu aşteaptă o cifră de afaceri de 131 de milioanede lei (32 de milioane de euro) pe tot grupul Eurolines, mai multcu 12% faţă de cea de anul trecut.
"Vom fi afectaţi direct de micşorarea salariilor şi a pensiilorbugetarilor prin faptul că va scădea puterea de cumpărare apopulaţiei. Cred însă că era momentul să se ia aceste măsuri însistemul bugetar", a mai spus Anastasiu.
O problemă pentru companiile cu capital privat românesc esteîntârzierea plăţilor statului către firme.
"Scăderea salariilor bugetarilor şi a pensiilor nu estesuficientă pentru a revigora investiţiile private. Întârzierileplăţilor de la stat către economie este în continuare unul dintreprincipalii factori pentru care nu sunt bani în piaţă. În plus,statul este cel mai mare cumpărător de bani de la bănci, iarbusinessul privat a rămas în aceste condiţii fără creditare.Companiile au făcut restructurări, dar şi acestea au anumite limitepeste care businessul nu mai poate funcţiona", afirmă Ştefan Barna,directorul de strategie al producătorului de lacuri şi vopseleKober, un business de 35,6 mil. euro.
Un reprezentant al unei firme de retail este mai tranşant: nupoate avea loc nicio relansare fără bani. Statul nu mai are bani,mediul privat nu mai are sau ezită să cheltuie sau să investească,iar fluxul de capital din străinătate a frânat puternic. O breşă încercul vicios al căderii businessului - scăderi de salarii - iarăşicăderea businessului ar putea fi deprecierea cursului, pentru acâştiga atractivitate.
"Singuri nu o scoatem la lumină. Fără bani, fără investitori deafară nu avem ce face. Avem nevoie de injecţii financiare, darpentru asta trebuie restabilită încrederea investitorilor într-operioadă în care oportunităţi sunt peste tot în lume. Nici statulşi nici mediul privat nu au bani de investiţii, iar de afară nu vinîn această perioadă", apreciază Bogdan Dăncău, managing directorulal firmei Atrium European Real Estate, proprietarul proiectuluiMilitari Shopping din Bucureşti.
În afacerea cu centre comerciale banii s-au evaporat aproapecomplet în ultimul an, pe fondul scăderii consumului, iar scădereasalariilor în sectorul public va continua să afecteze aceastăpiaţă. Toţi proprietarii de malluri au înregistrat scăderi aleveniturilor din chirii, pe măsură ce retailerii au avut vânzări maimici. În aceste condiţii, dezvoltatorii care încep acum săconstruiască noi malluri, profitând de costurile mai mici,reprezintă
excepţii.
"Poate o variantă ar fi să permită o depreciere a cursuluipentru a încuraja exporturile, chiar dacă asta ar însemnasacrificarea unei alte categorii a populaţiei şi creştereainflaţiei. Dar trebuie creată o breşă în acest cerc vicios în carene aflăm. Are loc o rostogolire continuă, deoarece deficitul nueste o chestie statică: prin tăierea salariilor bugetarilor, pelângă efectul de blocaj al consumului, se obţine şi o scădere aPIB-ului", mai spune Dăncău.
Firmele mici, care merg în trena businessurilor de zeci demilioane de euro, nu văd pe termen scurt o relansare.
Dragoş Popescu, care deţine furnizorul de produse pentruhoteluri Concept Hotels, cu afaceri de 700.000 de euro anul trecutşi cu estimări de scădere pentru 2010, spune că piedicile înrelansarea mediului de afaceri sunt creditarea scumpă şiinstabilitatea legislativă.
"Principalele impedimente pentru reluarea investiţiilor şi aangajărilor sunt lipsa de coerenţă şi coeziune a guvernului,dificultăţile de finanţare şi lipsa unei viziuni asupra economiei.Guvernul are o problemă de management. La bancă nu mai bat la uşădin cauza garanţiilor. În ceea ce priveşte mediul de afaceri,consider că acesta nu a reuşit să găsească acel produs sau serviciuadaptat la perioada de criză", explică Dragoş Popescu.
IonuţNegoiţă, proprietarul lanţului hotelier Rin Hotels, care includecel mai mare hotel de pe piaţa românească Rin Grand după numărul decamere, spune că atât scăderea dramatică a cererii împiedicădezvoltarea afacerii hoteliere, cât şi costurile prea mari cuîmprumuturile bancare.
"Comisioanele şi dobânzile ar trebui să scadă, mai ales înaceastă perioadă. În ceea ce priveşte cererea, noi am încercat săstimulăm creşterea ei prin reducerea tarifelor la cazare, însă, înaceastă perioadă, este dificil de atras clienţi", a spusNegoiţă.
Reprezentanţii investitorilor străini spun că semnalele derelansare nu sunt suficiente.
"În acest moment comunitatea de business este ţinută în modartificial într-o stare de depresie, pentru că nu se întâmplănimic. Birocraţia este aceeaşi, nu există niciun program care săgenereze investiţii străine noi, de genul parteneriatelorpublic-private, vânzări de active ale statului sau proiecte deinfrastructură", a afirmat Radu Merică, preşedintele Camerei deComerţ şi Industrie Româno-Germane.
Totuşi, Merică spune că în toamnă economia o să îşi revină.
"Mă aştept ca revenirea economiei pe creştere să nu întârzie maimult de trei luni de la momentul în care se vor implementa măsurilede austeritate anunţate", a completat el.
Un alt investitor străin spune că ar trebui puternic încurajatatragerea de capital din străinătate.
"România are nevoie de investiţii străine şi trebuie să deafacilităţi pentru atragerea capitalului străin. Statului cred că îilipseşte în primul rând o comunicare eficientă cu oamenii: esteesenţial ca aceştia să ştie pe ce perioadă de timp se vor aplicamăsurile de austeritate", a susţinut la rândul său Shachar Shaine,preşedintele URBB, producătorul berilor Tuborg şi Carlsberg, curulaje de peste 100 mil. euro. Shaine este şi preşedinteleConsiliului Investitorilor Străini.
"Pentru companii, cea mai bună armă în lupta cu criza suntinvestiţiile. Pe noi proiectele de investiţii ne-au ajutat să nepăstrăm angajaţii în 2009 şi să rămânem pe un trend ascendent alafacerilor", a mai spus Shaine.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
