Magistrala de metrou din Drumul Taberei, primul tronson al autostrăzii Bucureşti - Ploieşti şi laserul de la Măgurele sunt principalele proiecte de investiţii publice programate să primească anul acesta bani de la stat.
În total, guvernul şi-a propus să aloce pentru proiectele publice circa 13,3 mld. lei
(3 mld. euro) anul acesta, în creştere cu aproape 12% faţă de 2013, sau cel puţin acestea sunt promisiunile lui Liviu Voinea, ministrul bugetului. Pentru prima oară, autorităţile publică o listă cu 20 de proiecte considerate prioritare, alături de sumele pe care acestea
le-au primit anul trecut şi pe care ar putea să le primească în 2014. Sumele anunţate acum ar putea să se schimbe după reprioritizarea investiţiilor publice care va fi realizată în vară.
Magistrala 5 de metrou din cartierul bucureştean Drumul Taberei, cea mai importantă investiţie aflată în derulare în prezent în Capitală, va fi proiectul care ar trebui să primească anul acesta cei mai mulţi bani de la buget, circa 436 mil. lei, în creştere cu 72% faţă de suma pe care a primit-o anul trecut. O surpriză este suma alocată primilor 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti - Ploieşti, care în ultimii doi ani au fost victime ale tăierii investiţiilor. Anul acesta, „ciotul“ de 6,5 kilometri ar trebui să primească circa 280 mil. lei, urmând să fie finalizat până la sfârşitul anului acesta sau până în februarie-martie 2015, potrivit celor mai recente estimări ale lui Dan Şova, fost ministru al proiectelor de infrastructură şi actualmente ministrul transporturilor. Pe lista proiectelor de investiţii pentru care administraţia centrală vrea să aloce bani anul acesta se află şi două tronsoane din centura Capitalei, care ar urma să primească 200 mil. lei, după ce la fel în ultimii ani varianta de ocolire a Bucureştiului a primit mai puţini bani (în 2013 a primit 90,8 mil. lei).
Ministrul bugetului a prezentat ieri lista celor mai mari proiecte de investiţii ale administraţiei centrale care ar urma să primească anul acesta finanţare de la stat. În total, cele 20 de proiecte, care includ autostrăzi, căi ferate, diguri în porturi sau magistrale de metrou, vor primi în 2014 circa 5 mld. lei, adică aproape 40% din suma totală pe care statul o va aloca anul acesta pentru cheltuieli cu investiţiile.
Nouă din cele 20 de proiecte se referă la construirea de autostrăzi, printre care Nădlac - Arad, Lugoj - Deva sau Sebeş - Turda, alocarea propusă pentru aceste nouă investiţii fiind de aproape 2,5 mld. lei (550 mil. euro), adică aproape 20% din întreaga sumă pe care statul o va aloca proiectelor de investiţii.
Ce ar urma să se întâmple după prioritizarea investiţiilor publice din vară
Lista investiţiilor publice prioritare va fi discutată în iunie de Guvern, selecţia urmând să fie realizată pe baza unor criterii, după ce ministerele vor trimite în luna mai la Ministerul Finanţelor obiectivele de investiţii reprioritizate, potrivit lui Voinea.
„Motivul pentru prioritizarea proiectelor de investiţii publice este următorul: 25% din proiecte au 90% din bani, dar în următorii ani este nevoie de 70 mld. lei pentru a finaliza aceste proiecte. În câţi ani poate bugetul să pună 70 mld. lei? Ne putem permite să stăm nouă ani cu proiecte de infrastructură de transport? Nu ne putem permite. Şi atunci ce facem? În condiţiile veniturilor actuale trebuie să terminăm nişte proiecte“, a declarat ieri Voinea la şedinţa Comisiei de Dialog Social (CDS), organizată pentru dezbaterea proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice.
El a explicat că dacă bugetarea ar continua ca până acum şi anume toate proiectele să primească câte ceva, dar nu suficient să se termine, durata medie de finalizare a unui proiect este de nouă ani pentru un proiect deja început şi de 12 ani pentru un obiectiv nou.
„Prin prioritizarea investiţiilor, Finanţele intenţionează să reducă această perioadă la mai puţin de jumătate pentru proiectele importante. Prioritizăm proiectele şi apoi le introducem în anvelopa bugetară pe care o avem la dispoziţie, astfel încât primele 20 sau primele 30 sau 50 să primească toţi banii de care este nevoie ca să se termine. S-au terminat astea, la anul primesc următoarele şi tot aşa ca să punem o disciplină în banul public“, a explicat Voinea.
Rămâne de văzut dacă investiţiile prioritizate vor fi realizate şi care va fi impactul în economie. România a avut în ultimii zece ani cele mai mari cheltuieli cu investiţiile publice între ţările europene, atât ca pondere din PIB, cât şi ca procent din veniturile bugetare totale, însă rezultatele în termeni de îmbunătăţire a calităţii infrastructurii au fost modeste, iar în economie aceste cheltuieli s-au văzut prea puţin. România are cea mai slabă infrastructură din Uniunea Europeană, ceea ce arată că banii au fost cheltuiţi ineficient.
Pentru 2014 ordonatorii principali de credite au 375 de proiecte de investiţii în derulare, în valoare de 8,2 mld. lei.
Dintre aceste proiecte, 100 sunt semnificative, cu valori de peste 100 mil. lei fiecare, totalizând 7,2 mld. lei. De asemenea, sunt prevăzute 11 proiecte de investiţii noi, în sumă de 223,8 mil. lei. La acestea se adaugă şi alte cheltuieli de investiţii, de 4,8 mld. lei.
„Pentru 2014 avem investiţii publice în valoare de 13,3 mld. lei, dintre care primele 20 de proiecte înseamnă cinci miliarde de lei. Deci, cea mai mare parte se duce la proiectele mari. Deocamdată, noi am prioritizat în execuţie mai degrabă decât în programare, pentru că nu am avut mijloacele legale pentru a face această prioritizare în programare încă de la formarea legii bugetului. Acum creăm cadrul legal care în mod obiectiv să permită prioritizarea investiţiilor publice“, a spus Voinea.
Ministrul bugetului şi-a asumat la sfârşitul anului 2012, când a venit la guvernare, proiectul pentru prioritizarea investiţiilor publice. Voinea a iniţiat un proiect de hotărâre în care sunt stabilite criterii pentru prioritizarea proiectelor de investiţii publice. În funcţie de un punctaj realizat pe bază de oportunitate, justificare economică şi socială, suportabilitatea şi sustenabilitatea financiară şi performanţă în implementarea va fi realizată o listă cu cele mai importante obiective de investiţii. În cadrul şedinţei de Guvern nu va putea să fie modificată lista investiţiilor prioritare, Executivul urmând să o aprobe sau să o respingă, potrivit lui Voinea.
„Bugetul anul viitor şi rectificările bugetare de anul acesta nu pot fi făcute în absenţa acestei liste de proiecte prioritare. Acele proiecte care vor obţine punctajele maxime în urma aplicării criteriilor vor primi cei mai mulţi bani pentru a fi terminate investiţiile. Ne propunem să cheltuim mai eficient banul public şi să ducem investiţiile la bun sfârşit“.
Voinea şi-a exprimat speranţa că prin crearea acestui mecanism „oricine va fi la Buget, la Finanţe şi peste un an şi peste trei ani, şi peste cinci ani să trebuiască să urmeze aceiaşi paşi şi să existe o garanţie a faptului că marile proiecte de investiţii vor fi finalizate într-un interval de timp rezonabil“. Ministrul bugetului apreciază că posibilitatea alocării discreţionare şi greşite a banului public pentru proiecte de investiţii va scădea foarte mult. „Este un exerciţiu de eficientizare a banului public şi de transparenţăî.
În anul 2012 primele 20 de proiecte de investiţii publice derulate de la bugetul de stat au totalizat în execuţie 4,8 mld. lei, dintr-un total de 11 mld. lei, iar în 2013 primele 20 de proiecte au însumat 6 mld. lei, adică jumătate din total.
În timp ce la nivelul autorităţilor centrale există 375 de proiecte în derulare, în cazul autorităţilor locale sunt câteva mii. Ministerul Dezvoltării Regionale realizează un alt proces de prioritizare a proiectelor locale de valori mici, prin care beneficiază de asistenţă tehnică de la Banca Mondială.
Structura programului de investiţii publice în 2014
375 de proiecte de investiţii publice în derulare:
Valoare de 8,2 mld. lei în 2014
Au nevoie de încă 72,6 mld. lei în anii următori pentru a fi terminate
Includ 100 de proiecte semnificative care reprezintă 26,7% din numărul total al obiectivelor în derulare şi au o pondere de 90,4% în valoarea totală a obiectivelor în derulare în 2014 şi anii următori
9 ani reprezintă media anuală estimată pentru finalizarea investiţiilor în derulare
11 proiecte de investiţii noi
Valoare de 223,8 mil. lei în 2014
Pentru anii următori vor fi necesari 2,7 mld. lei pentru a termina aceste proiecte
Există un singur proiect semnificativ care are o pondere de 21% în valoarea obiectivelor noi în 2014 şi anii următori
12 ani reprezintă media anuală estimată pentru finalizarea investiţiilor noi
Care sunt proiectele de investiţii care vor primi cei mai mulţi bani de la stat în 2014
Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei - Universitate
Tronsonul de metrou Drumul Taberei (Râul Doamnei) – Eroilor, care ar urma să primească anul acesta finanţare de 436,2 milioane de lei, are o lungime de 6,22 kilometri şi va cuprinde nouă staţii de metrou. Structura staţiilor şi a tunelelor ar trebui finalizată în prima jumătate a anului 2015, urmând ca ulterior să fie montate căile de rulare, de automatizări, dar să fie realizate şi lucrările de finisaje.
Cele mai recente estimări ale Ministerului Transporturilor indică faptul că circulaţia pe magistrala de metrou Râul Doamnei - Eroilor 2 va fi deschisă în al doilea semestru al anului 2016. Contractul de construire a metroului Drumul Taberei (Râul Doamnei) - Eroilor, inclus în noua magistrală 5 Drumul Taberei - Universitate - Pantelimon, se ridică la 215 mil. euro. Miza construcţiei unei magistrale de metrou în Drumul Taberei este uriaşă, având în vedere că zona care va fi deservită de noul metrou are circa 300.000 de locuitori.
Autostrada Bucureşti - Braşov
Statul are în derulare în prezent două proiecte pe autostrada Bucureşti - Braşov. Primul este cel de finalizare a primilor 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti - Ploieşti, după ce acest tronson, situat între şoseaua Petricani şi centura Capitalei, a fost o victimă a tăierii investiţiilor, sumele alocate fiind insuficiente pentru finalizarea tronsonului în 2012 şi 2013.
Acest tronson va primi anul acesta de la bugetul de stat 280 de milioane de lei. Cel de-al doilea proiect de pe autostrada Bucureşti - Braşov pe care statul îl are în derulare în prezent este tronsonul Comarnic - Braşov, care ar urma să fie prima şosea construită în concesiune în România.
Statul a ales deja investitorii privaţi care vor construi acest tronson de autostradă, francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor, dar deocamdată contractul de concesiune nu a fost semnat, deşi premierul Victor Ponta spunea la începutul anului că lucrările de construcţie vor începe până la finalul lunii aprilie.
Statul va aloca anul acesta 149 mil. lei pentru exproprierile de terenuri de pe Comarnic - Braşov.
Laserul de la Măgurele (ELI-NP)
Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP), care este construit pe Platforma de Fizică Atomică de la Bucureşti-Măgurele, este un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare.
Acesta este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalte două centre - ELI-Beamlines şi ELI-ALPS - vor fi construite la Praga (Cehia) şi Szeged (Ungaria).
Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalaţi cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiaţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.
Reabilitarea căii ferate Coşlariu - Sighişoara
Proiectul este cel mai mare contract de finanţare semnat prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, având o valoare totală de circa 4,98 de miliarde de lei. Tronsonul are o lungime de 89,5 kilometri şi face parte din linia de cale ferată Braşov - Simeria, parte a Axei Prioritare 7 de transport paneuropean. După finalizarea lucrărilor trenurile de călători ar trebui să atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă de până la 120 de kilometri pe oră.
Autostrada Nădlac - Arad
Autostrada Nădlac - Arad, cu o lungime totală de 39 de kilometri, este „poarta de intrare” în vestul Europei. Ultima oară când autorităţile au avansat un termen de finalizare a autostrăzii Nădlac - Arad a fost la sfârşitul anului trecut, când Dan Şova, fostul ministru al marilor proiecte de infrastructură şi actualmente ministrul al transporturilor, spunea că acest tronson va fi gata spre finalul anului acesta, fără a preciza însă luna. Compania de drumuri din Ungaria a transmis recent ZF că autostrada Nădlac - Arad ar urma să fie finalizată simultan cu autostrada ungară Mako - Nagylak (Nădlac), în decembrie. În 2012 şi 2013, CNADNR a reziliat contractele pentru construirea celor două loturi în care este împărţită autostrada, Nădlac-Pecica (22,2 kilometri) şi respectiv Pecica - Arad (16,7 km). Primul tronson are deja noi constructori, însă în cazul celui de-al doilea, CNADNR ar trebui să selecteze un nou constructor în perioada următoare.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 07.03.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
