De altfel, el a ajuns în guvern în toamna anului trecut tot în urma unei remanieri, înlocuindu-l pe Sebastian Vlădescu, care a făcut parte din executivul Boc mai puţin de nouă luni.
Recent, a revenit pe agendă o posibilă remaniere guvernamentală, iar Ialomiţianu nu lipseşte de pe "lista neagră". Însă, ministrul finanţelor părea încă din primăvară consolat cu ideea unei posibile remanieri, afirmând că rămâne cu o impresie "foarte bună", că a realizat "lucruri foarte importante" în echipa de la Finanţe şi fiind pregătit să se întoarcă în Parlament de unde a venit.
Închiderea fără a probleme a precedentului acord cu FMI şi semnarea unuia nou de tip preventiv intră în contul lui Ialomiţianu. Ministerul de Finanţe şi-a respectat angajamentele: adoptarea legii bugetului pe 2011, legea salarizării unitare sau legea pensiilor - şi astfel acordul cu FMI parafat în 2009 a fost dus la bun sfârşit. Ţintele de deficit bugetar agreate cu Fondul au fost respectate, însă uneori rezultatele au fost obţinute prin sacrificarea investiţiilor şi amânarea plăţilor către mediul privat. Arieratele statului reprezintă în continuare o problemă nerezolvată. După opt luni din 2010 deficitul bugetar s-a ridicat la 2,4% din PIB, ceea ce asigură o rezervă importantă pentru atingerea ţintei anuale de 4,4% din PIB. De altfel, consolidarea fiscală din ultimul an este considerată un mare succes al României de către analişti, bancheri şi investitori locali şi străini.
Vlădescu rămâne ministrul de finanţe care a majorat TVA la 24%, deşi a spus că a fost împotriva acestei măsuri pe care a considerat-o "o mare eroare economică". Ialomiţianu a cules însă roadele acestei măsuri în plan fiscal, încasările din TVA şi veniturile bugetare înscriindu-se pe un trend continuu ascendent.
Stabilitatea şi predictibilitatea politicii fiscale au rămas un subiect sensibil.
Ministerul Finanţelor a modificat în 30 decembrie Codul fiscal printr-o ordonanţă de urgenţă "mamut", la care nimeni nu se aştepta şi care a modificat peste 100 de articole din Codul fiscal. Şi abia după o lună şi jumătate de la intrarea în vigoare a acestor schimbări Ministerul Finanţelor a definitivat normele metodologice prin care a adus clarificări.
În prima jumătate a anului 2011 părea că se conturează o oarecare stabilitate a legislaţiei fiscale, dar luna august a venit cu noi modificări.
Declaraţia unică pentru contribuţii sociale şi impozitul pe venit şi depunerea acesteia online este cel mai important pas la nivelul contribuabililor făcut de Ministerul Finanţelor sub mandatul lui Ialomiţianu. Însă depunerea declaraţiilor într-o manieră mai facilă, adică online, şi de către persoanele fizice nu este încă la îndemâna oricui, având în vedere că este condiţionată de obţinerea unui certificat digital, care nu e ieftin. Tot sub Ialomiţianu, Ministerul Finanţelor a aprobat ordonanţa de urgenţă privind veniturile nedeclarate, însă rămâne de văzut care vor fi rezultatele implementării. Şi s-a încercat reorganizarea Fiscului, atât prin disponibilizări, cât şi prin desfiinţarea unor direcţii ale finanţelor publice din teritoriu.
De asemenea, în timpul mandatului său a fost lansat programul de finanţare externă de 7 mld. euro pe trei ani.
Prioritatea ministrului finanţelor în perioada următoare este construcţia bugetului pe 2012, cu respectarea unei ţinte dificile de reducere a deficitului bugetar la doar 3% din PIB. Negocierile cu FMI şi Comisia Europeană se profilează a fi foarte dificile. Ca şi anul electoral 2012.
Cine este Gheorghe Ialomiţianu
Gheorghe Ialomiţianu a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai. În perioada 1997-2008 a lucrat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Braşov, fiind director general şi apoi director executiv adjunct, cunoscând astfel îndeaproape legislaţia fiscală şi problemele legate de aplicarea acesteia. Este şi vicepreşedinte al Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili. Din 2008 este deputat PDL ales la Braşov. A avut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Ca parlamentar a avut 112 luări de cuvânt în plen în 52 de şedinţe. În ultimele luni, înaintea numirii ca ministru, el a avut o serie de apariţii în presă cu explicaţii privind măsurile de austeritate luate de executiv - tăierile de salarii şi majorarea TVA.