„Pe termen mediu şi lung vrem să dezvoltăm acest sistem folosind tot mai mult parteneriatul public-privat. Ne propunem ca statul să aloce cât mai puţini bani în acest sistem şi să se retragă treptat, inclusiv în partea de reprezentare externă“, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute Manuel Donescu, secretar de stat în Ministerul Economiei şi coordonator al departamentului de comerţ exterior.
Statul intervine în promovarea exporturilor, potrivit legislaţiei în vigoare, prin birourile comerciale care organizează diferite evenimente în străinătate, unde, teoretic, companiile româneşti se întâlnesc cu potenţiali parteneri. Reprezentanţii Ministerului Economiei nu au răspuns solicitării ZF de a preciza bugetul alocat acestei activităţi, dar o parte din cheltuiala aferentă este sugerată de veniturile consilierilor economici postaţi la ambasadele României. Acestea variază de la 4.500 euro brut, cât câştigă în fiecare lună consilierul din Berlin, la 3.851 dolari în cazul consilierului din Dubai, sau 4.800 dolari pentru consilierul din Beijing.
Un ordin ministerial din 2007 mai prevede că bugetul de stat susţine cheltuielile privind participarea expozanţilor la târguri şi expoziţii internaţionale, în limita unei sume aprobate anual. Pentru 2013, costul maxim care poate fi suportat de la bugetul de stat este de 64 mil. lei (14,5 mil. euro).
De ce sunt ineficiente birourile comerciale?
Reprezentanţii mediului de afaceri au spus însă în repetate rânduri că birourile comerciale ale României sunt ineficiente şi reuşitele pe plan extern ale businessurilor româneşti nu se datorează sprijinului statului. Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), arată că mentalitatea încetăţenită în mediul de business românesc este că „fiecare trebuie să se descurce, nu trebuie să se aştepte la mare lucru de la stat, pentru că au constatat că statul nu e nici interesat, nici eficient în a-i ajuta“.
Pârvan a mai spus că existenţa reţelei de reprezentare comercială nu se justifică şi din cauza faptului că majoritatea exporturilor româneşti sunt produse fabricate „la comandă“ şi astfel au deja pieţe deschise, el dând ca exemplu în acest sens industria auto şi cea a cimentului.
„Pot să vă spun că industria românească, urmare a cererii interne zero, lucrează la comanda altora. Nu avem produsele noastre pe care le-am gândit şi realizat noi, şi pe care trebuie să le vindem. Capacitatea de producţie şi diversitatea ofertei de produse pur româneşti nu justifică menţinerea unei reţele de reprezentare“, a arătat el.
Afirmaţiile lui Pârvan sunt susţinute de datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), care arată că topul celor mai mari exportatori este dominat de companiile cu capital străin.
Cum este la alţii
Retragerea treptată a statului din finanţarea activităţii de promovare a exporturilor ar urma să fie însoţită de sporirea rolului jucat de sectorul privat, potrivit intenţiei Ministerului Economiei. Donescu a mai declarat că ministerul doreşte să integreze mai mult în sistemul de promovare organizaţiile oamenilor de afaceri, motiv pentru care Ministerul Economiei a şi semnat recent un protocol de colaborare cu Camera de Comerţ a României. Secretarul de stat a oferit exemplul Austriei, unde reprezentanţii mediului de afaceri în străinătate fac parte din sistemul cameral şi nu din structurile statului. „Ne dorim să ajungem la un asemenea sistem şi atunci oamenii de afaceri să se simtă mult mai apropiaţi tocmai de cei care le reprezintă interesele în exterior“, a spus Donescu.
Pârvan a precizat însă că, în Austria şi Germania, toate firmele sunt obligate să fie membre ale camerelor de comerţ. „De aceea Camera Federală a Austriei este extrem de puternică şi de implicată, şi nu numai în promovarea afacerilor, ca să nu mai vorbim că ei au ce promova.“
Pe de altă parte, Aurica Sereny, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR), spune că industria mobilei, puternic orientată spre export, are o cooperare bună cu birourile de reprezentare externă, în special cele din Paris şi Londra. „Colaborăm foarte strâns cu ei pentru informaţii, pentru organizarea târgurilor. Sunt oameni care se implică, vorbesc de cei cu care lucrăm noi. Ne ajută foarte mult târgurile specializate. Cât despre misiuni, la una singură ne-am propus să mergem, la Shanghai, să prospectăm ca să ştim cu ce să ne ducem“, a spus ea.
Pentru Daniel David, directorul comercial al producătorului de ceramică Cesiro SA, care produce aproape exclusiv pentru export, organizarea târgurilor internaţionale este singurul ajutor venit din partea birourilor comerciale ale României. Trecerea la o reţea de promovare administrată de companii nu ar produce nicio schimbare, în condiţiile în care costurile acestor evenimente sunt oricum suportate împreună cu mediul privat.
„Noi avem o piaţă foarte mare şi nu depindem neapărat de aceste ajutoare. Nu pot să spun dacă ne va influenţa negativ sau pozitiv. Probabil că nu ne va influenţa deloc“, a arătat David.
„După părerea noastră, cheltuiala cu consilierii economici este o sinecură oferită unor persoane şi nu are nicio legătură cu evoluţiile economiei româneşti. Poţi să le ţii, poţi să le închizi – exporturile nu vor fi influenţate“, a mai spus Cristian Pârvan.
Statul ar avea însă în continuare un rol important de jucat în deschiderea unor noi pieţe prin vizitele la nivel înalt efectuate de premier sau miniştri, însoţiţi de delegaţii ale oamenilor de afaceri. Această strategie ar trebui aplicată în special pentru a permite companiilor autohtone să pătrundă pe pieţe emergente, unde „trebuie să faci o deschidere de cu totul alt gen“, susţine secretarul general al AOAR.
Metoda este aplicată cu succes de alte ţări, ai căror şefi de stat sau de guvern îşi umplu avioanele cu oameni de afaceri când pleacă în turnee internaţionale.
Radu Petrescu, directorul de comunicare al grupului de servicii petroliere Upetrom, a explicat că, la vizita premierului francez de acum două săptămâni, Ambasada Franţei a solicitat o întâlnire între industriaşii care îl însoţeau pe premier şi reprezentanţii grupului Upetrom. „Asta este o practică internaţională“, a subliniat Petrescu.
Ministerul Economiei mută câteva birouri comerciale în state emergente
Ministerul Economiei va închide temporar birourile de promovare din state care nu sunt priorităţi pentru comerţul exterior românesc, precum Irlanda sau Portugalia, şi va deschide birouri noi în state mai ofertante pentru exporturile româneşti, precum Vietnam sau Kenya.
„Intenţionăm pe termen scurt o relocare a birourilor de promovare economică din zone din Uniunea Europeană, nu neapărat din zona statelor care constituie principalii noştri parteneri comerciali, şi încercăm să încurajăm companiile, să le susţinem pentru accesarea unor pieţe emergente“, a spus secretarul de stat Manuel Donescu. Birourile vizate sunt cele din Dublin, Lisabona şi Copenhaga, dar şi cele din state cu probleme de securitate, respectiv cele din Damasc şi Tripoli.
De asemenea, ministerul va muta unul din cei trei angajaţi ai biroului comercial din Beijing în Hong Kong. În locul acestor birouri comerciale, Ministerul Economiei va deschide noi „puncte de lucru“ în destinaţii „neglijate“ până acum, anume în Sankt Petersburg, în Erbil (Irak), Doha (Qatar), Jakarta (Indonezia), Hanoi (Vietnam), Nairobi (Kenya) şi Dakar (Senegal).
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 29.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
