La sondajul iniţiat de FNaP au răspuns peste 1.000 de părinţi din mediul urban şi rural, iar mai bine de jumătate dintre respondenţi au copii cu vârste între 14 şi 18 ani.
Peste 65% dintre ei consideră influenţa anturajului ca fiind principalul factor care-i determină pe copii să încerce drogurile, în timp ce 56% dintre părinţi au indicat apoi lipsa de afecţiune.
Consumul de droguri în rândul minorilor este un fenomen care ia amploare tot mai mult, iar principalele două motive pentru care copiii ajung să consume substanţe ilegale, arată un studiu recent al Federaţiei Naţionale a Părinţilor (FNaP), sunt influenţa anturajului şi lipsa de afecţiune în familie.
La sondajul iniţiat de FNaP au răspuns peste 1.000 de părinţi din mediul urban şi rural, iar mai bine de jumătate dintre respondenţi au copii cu vârste între 14 şi 18 ani. Peste 65% dintre ei consideră influenţa anturajului ca fiind principalul factor care-i determină pe copii să încerce drogurile, în timp ce 56% dintre părinţi au indicat apoi lipsa de afecţiune ca fiind al doilea cel mai important factor care duce la consumul de droguri.
„Vorbim deja de o situaţie critică, chiar dacă pentru noi, cei de la Federaţie, nu mai este neapărat o surpriză de ani de zile, dar acum e timpul să acţionăm concret pentru a preveni şi bloca accesul copiilor la droguri, prin mobilizarea părinţilor din toată România”, a declarat, într-un comunicat de presă, Eugen Ilea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor Bucureşti.
Sondajul FNaP arată, totodată, că aproape jumătate dintre respondenţi au afirmat că au vorbit cu copiii lor despre droguri, fără a fi influenţaţi de producerea unui eveniment anume.
Însă, cei mai mulţi dintre tinerii care au între 14 şi 18 ani rămân reticenţi la discuţiile de acest fel iniţiate de către părinţi. Potrivit sondajului, peste 80% dintre adolescenţi au reţineri în a discuta cu părinţii despre consumul de droguri de teamă să nu fie judecaţi, respectiv să nu fie pedepsiţi (74%), în timp ce 26% dintre ei consideră că nepăsarea părinţilor contribuie la acest fenomen.
Când vine vorba de a discuta despre alte probleme personale, percepţia părinţilor este că celor mici le este mai puţin frică să fie judecaţi (69% dintre răspunsuri). Aproape 17% preferă să discute mai degrabă cu un prieten.
De altfel, barierele în calea comunicării dintre părinţi şi copii sunt lipsa de timp (56%) şi decalajul dintre generaţii (54%), ceea ce semnifică faptul că 38% dintre părinţi nu reuşesc să aibă activităţi comune cu copiii lor.
Sondajul privind motivele pentru care copiii ajung să consume droguri a fost realizat de FNaP în cadrul campaniei Unspoken. FNaP dezvoltă această campanie cu ajutorul unui grup de psihologi şi psihoterapeuţi, experţi în adicţii, avocaţi, comunicatori profesionişti şi specialişti în domeniul politicilor publice, alături de sute de voluntari, părinţi şi copii, determinaţi să contribuie nemijlocit la prevenţia împotriva consumului de droguri de orice fel.
Campania este susţinută, de asemenea, şi de primul ministru Marcel Ciolacu.
„Ce mă îngrijorează cel mai mult sunt drogurile foarte ieftine, sintetice şi toxice pentru copii, iar cea mai mare greşeală a părinţilor este să creadă că aşa ceva nu i se poate întâmpla copilului lor. Îmi doresc o colaborare între instituţiile statului şi reprezentanţii societăţii civile pentru a ne feri copiii de flagelul drogurilor”, a declarat Marcel Ciolacu, despre campania Unspoken.
Cei mai mulţi adolescenţi ajung în contexte propice consumului de droguri din pricina anturajului, prin participarea la diverse evenimente, cum ar fi festivalurile, unde, deşi pot intra în baza unui acord parental, nimeni nu are cu adevărat vreun control asupra lor, asupra a ceea ce consumă în incinta respectivului eveniment.
Participarea la un festival înseamnă pentru un minor, în primul rând, expunerea la pericolele consumului de alcool, tutun sau droguri. Chiar dacă minorii care participă la un festival nu sunt consumatori, ei sunt expuşi la aceste pericole şi iau, poate pentru prima dată, contact cu astfel de substanţe care sunt interzise celor sub 18 ani şi, respectiv, ilegale, în cazul drogurilor de orice fel.
„Unii tineri fac o analogie greşită între anumite stiluri de muzică, distracţie şi consumul de droguri care vine, la pachet, cu traficul. Statistic, s-a stabilit că 35% din participanţii la festivaluri au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă, acest procent fiind unul foarte ridicat în opinia mea. Accesul minorilor, care sunt imaturi şi cu discernământul în formare, la astfel de evenimente ar trebui să fie foarte bine filtrat ceea ce, în opinia mea, la data actuală se face deficitar pentru că nu avem legislaţie în acest sens”, a spus pentru ZF Cătălin Ţone, expert antidrog.
Peste 70.000 de copii cu vârste cuprinse între 13 şi 16 ani au consumat canabis cel puţin o dată în 2021. Cifra rezultă din calculul procentului de 8,7% făcut public de Agenţia Naţională Antidrog în raportul aferent anului 2022, raportat la numărul cumulat de copii din grupa de vârstă menţionată, de aproximativ 810.000, potrivit recensământului populaţiei din acelaşi an.
