• Leu / EUR4.7509
  • Leu / GBP5.5172
  • Leu / USD4.1988
Eveniment

SUA intră în „recesiune industrială“. Are România un plan B? Poate consumul intern să suplinească reducerea exporturilor româneşti dacă criza va atinge şi Europa?

Autor: Iulian Anghel

29 ian 2016 3362

În cazul în care cererea externă va încetini, având în vedere că Uniunea Europeană este principalul partener comercial al României, avem cererea internă care poate compensa acest lucru, declara săptămâna trecută, cu multă siguranţă de sine, în faţa unei săli pline de investitori reuniţi într-unul dintre palatele Vienei, ministrul român al finanţelor Anca Dragu.

Instalată abia de câteva luni în fruntea Finanţelor, Anca Dragu arată că se simte confortabil cu moştenirea primită de la fostul guvern socialist. Chiar dacă reducerile de impozite şi majorările salariale îi lasă un minus în buget de 23 de miliarde de lei, acest gol este compensat parţial de majorarea deficitului bugetar de la 1,4% din PIB anul trecut la 3% din PIB în 2016. În schimb, creşterea venitului disponibil pentru populaţie şi companii prin relaxarea fiscală şi majorările salariale îi asigură o creştere de consum considerabilă, prin urmare o creştere economică solidă. Nu mai puţin de 4,1% este creşterea economică pe care se bazează bugetul pe 2016, nu mai puţin de 4 - 5% ar urma să fie avansul consumului şi 6% avansul investiţiilor în 2016.

Întrebarea este ce se întâmplă cu toate acestea dacă creşterea economică din UE încetineşte - ca urmare a recesiunii industriei deocamdată doar probabile în SUA - având în vedere că exporturile României se îndreaptă în proporţie de 80% spre ţările Uniunii. Şi ce se va întâmpla chiar cu industria care face 23 - 24% din PIB şi înseamnă majoritatea exporturilor.

„O cădere a cererii în Europa nu va putea fi compensată de creşterea cererii interne. România este prea dependentă de UE în privinţa exporturilor (şi a importurilor). Avansul PIB nu se bazează doar pe majorarea cererii interne ca urmare a reducerilor de taxe şi creşteri salariale, ci şi pe banii trimişi acasă de românii din străinătate sau pe investiţiile străine. Apoi industria noastră produce subansambluri pentru produsele finite din UE. O reducere a cererii externe va lăsa fără lucru, deci fără bani, nişte oameni. Cu excepţia Dacia, poate, care s-a descurcat bine în criză având în vedere preţul mai scăzut al produselor finite, toţi ceilalţi vor avea de suferit. În industrie, investiţiile au fost ani de zile amânate. În lipsa acestora, nu poţi pretinde ca industria să producă pentru piaţa internă ceea ce nu a produs până atunci pentru piaţa internă. Toate aceste lucruri la un loc vor face ca cererea internă să se reducă, dacă cererea externă se reduce. Prin urmare compensarea nu se va produce“, susţine categoric economistul Dragoş Cabat.

Exporturile României s-au dublat din 2006 încoace, de la 25 de miliarde de euro la 55 de miliarde de euro anul trecut. La 11 luni din 2015, ele au crescut cu 7,2% comparativ cu primele 11 luni din 2014, până la 50,6 miliarde de euro. Este adevărat că exporturile nete ar urma să contribuie negativ la creşterea economică din 2015 având în vedere avansul mai puternic al importurilor. Deficitul comercial a crescut cu 1,8 miliarde de euro, până la 7 miliarde de euro, între ianuarie şi noiembrie 2015, an/an. Dar o bună parte din importuri sunt destinate fabricării de produse pentru export. O reducere a exporturilor ar antrena o reducere a importurilor, deci o reducere de consum sau de achiziţii pentru investiţii.

„Ne aflăm în faţa a ceea ce ar putea fi, la un moment dat, socotit ca paradox. Sunt partizanul ideii că trebuie să creştem pe plan intern. Însă îmi amintesc că, nu mai departe de acum şase luni, discutam că avansul consumului este prea mare, că el creşte dincolo de PIB-ul potenţial ca urmare a relaxărilor din Codul fiscal şi astfel supraîncălzim economia. Acum spunem că acest consum este bun pentru că va prelua şocul eventualei diminuări a cererii externe. Nu îl va prelua. Este în afara discuţiei să spui că ai, separat, o «componentă de exporturi» şi una de «consum». Trebuie să ai o politică ce îţi asigură o creştere sustenabilă şi din una, şi din cealaltă. Cred că trebuie să creştem intern, dar trebuie să păstrăm controlul cheltuielilor, al salariilor bugetarilor care acum înghite o mare parte din resursele bugetului. Adică prea mulţi bani se duc spre ceea ce nu produce valoare adăugată în economie. Faci consum, e bine, asiguri o creştere, dar creşterea nu poate veni doar din consum. Este exagerat să spui că vei compensa prin consum ceea ce nu realizezi prin investiţii productive“, comentează economistul Laurian Lungu.

Comerţul cu amănuntul, care reflectă cel mai bine evoluţia consumului intern, creşte an de an, el însemnând în 2015 134% faţă de anul de referinţă 2010. În mai 2015, înainte de reducerea TVA la alimente, el însemna doar 113% şi este vizibil un avans puternic al consumului începând cu iunie. Consumul va creşte substanţial anul acesta ca urmare a reducerii TVA de la 24% la 20% şi a majorărilor salariale. În economia privată rămân, ca urmare a acestor măsuri, 23 de miliarde de lei (5 mld. euro) – 10 miliarde de lei din reducerea TVA şi 13 miliarde de lei ca urmare a creşterii salariilor bugetarilor şi a altor alocaţii.

Tocmai pe această creştere de venit disponibil se bazează economistul Lucian Anghel când spune că reducerea de taxe şi majorarea de salarii reprezintă un „buffer“ de cerere internă care va fi în stare să contracareze o contracţie a cererii externe.

„Cererea internă poate să compenseze reducerea cererii externe. Pentru că, din nefericire sau din fericire, două treimi din creşterea economică vine din consum. Practic, acest vector de creştere va compensa impactul negativ al reducerii exportutilor, dacă acest lucru se va petrece“, comentează Lucian Anghel. El mai amineşte că rata de economisire a crescut în ultimii ani (cu peste 8% anul trecut, pentru companii şi populaţie) şi spune că o parte din aceşti bani vor merge în consum, dar o bună parte şi în investiţii.

La finele anului trecut companiile aveau în bănci 106 mld. lei, iar populaţia 146 mld. lei. La acest venit disponibil se adaugă cel rezultat din reducerile de taxe şi majorări salariale, spune economistul.

„60% dintre cei care economisesc, economisesc cu scopul de a investi“, adaugă Lucian Anghel, care aminteşte de un studiu al IRSOP care arată că foarte mulţi dintre cei care fac economii o fac cu scopul de a aduce îmbună­tăţiri situaţiei lor locative – prin urmare avem de-a face cu o formă de investiţii cu mult diferită de perioada 2007 – 2008, când investiţiile personale se făceau din credite.

„S-a constatat că există o legătură între piaţa locuinţelor şi economie. Când piaţa locuinţelor stagnează, trebuie să ne aşteptăm la o situaţie negativă“, comentează şi Petre Datculescu, directorul IRSPO, autorul studiului citat. Piaţa rezidenţială a crescut în 2015 împreună cu tot sectorul construcţiilor, dar directorul IRSOP spune că trebuie privit în primul rând spre ceea ce se cumpără, nu spre ceea ce se construieşte.

Decamdată se cumpără, se construieşte, prin urmare se consumă.

„Rămâne de văzut ce influenţă va avea creşterea consumului asupra deficitului comercial, dar asta este o altă poveste. Cert este că acum România are un buffer (economiile populaţiei şi disponibilul rezultat din măsurile fiscale) pe care nu l-a avut în 2009 – 2010 şi care va merge şi spre consum dar şi spre investiţii, contracarând reducerea cererii externe“, comentează Lucian Anghel.

Dacă cererea externă se va reduce, industria va fi prima lovită, pentru că avansul industriei a fost strâns legat de cererea externă în creştere. Industria a crescut an de an şi reprezintă în 2015 135% din anul de referinţă 2010.

Industria şi-a domolit avântul anul trecut (a crescut cu doar 2,6% în primele 11 luni din 2015, an/an) ca urmare a amânării investiţiilor – după cum spune Dragoş Cabat – şi este posibil să vedem o frânare puternică în decembrie, aşa cum au anticipat şefii de companii în recent publicatul Barometru Industrial realizat de SNSPA şi IRSOP. Ce va fi în 2016?

Ultimele date ale Comisiei Europene sunt din toamna trecută. Ele prevăd creşteri pentru principalele piaţe de export ale României. Potrivit acestor date, Germania ar urma să crească în 2016 cu 1,9% faţă de 1,7% în 2015, Italia cu 1,5% faţă de 0,9% anul trecut, iar Franţa, a doua economie a Europei, cu 1,4% faţă 1,1% în 2015. Dar pe când Comisia făcea astfel de prognoze, nimeni nu vorbea de o „recesiune industrială“ în SUA.

„De câteva luni în SUA producţia industrială a scăzut. Nu este un lucru de neglijat şi o să vedem dacă Europa urmează tendinţa, cum s-a întâmplat adesea. Nu te poţi feri, dar dacă este să vrei să te consolidezi intern, nu te poţi baza doar pe consum“, comentează Laurian Lungu.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7509
Diferență: -0,103
Ieri: 4.7558
Azi: 4.1988
Diferență: 0,5508
Ieri: 4.1758
Azi: 5.5172
Diferență: 0,5926
Ieri: 5.4847
Azi: 4.2187
Diferență: 0,4189
Ieri: 4.2011