„Sunt foarte multe firme americane interesate să intre pe piaţa din România cu investiţii sau să îşi extindă investiţiile, iar aceste planuri urmează a fi anunţate. O aderare cât mai rapidă la OCDE ne va consolida profilul de partener comercial şi de destinaţie sigură pentru investiţii“, a spus Stefan Oprea, potrivit unei informări a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, care rezumă rezultatul vizitei ministrului în SUA.
În ultimii doi ani România a primit sprijinul Germaniei şi pe cel al Franţei pentru aderare, dar Statele Unite şi Marea Britanie nu se pronunţaseră. Pentru a intra în club este nevoie de aprobarea tuturor membrilor, dar acordul celor puternici este o garanţie pentru cei mai mici că nu greşesc.
România încearcă de mulţi ani să adere la OECD, club care adună cele mai dezvoltate 35 de ţări din lume. Prima încercare a fost în 2004, a doua în 2012 şi următoarele în 2016 şi 2017.
Alexandru Petrescu, fostul ministru al mediului de afaceri, anunţa, în 2017, că Germania sprijină aderarea României ca membru deplin (acum este membru asociat) şi că mai are de primit spijinul Statelor Unite, al Marii Britanii şi Franţei. Între timp, aflat la un forum româno-francez, la Paris, ministrul român al finanţelor, Eugen Teodorovici, o anunţa, la începutul acestei luni, după o întâlnire cu omologul său francez Bruno Le Maire, că România are şi sprijinul Franţei pentru aderare. Cu o lună înainte el afirmase, după o discuţie cu reprezentanţii FMI, că obiectivele României pe termen scurt sunt aderarea la OECD, dobândirea statutului de piaţă emergentă şi intrarea în zona Schengen.
Ca să adere la OECD, o ţară trebuie să-i convingă pe membrii clubului că are o economie de piaţă şi o democraţie funcţionale, iar economia sa este importantă pentru ceilalţi membri. Avantajele aderării sunt multiple. De pildă fondurile de pensii ale ţărilor OECD nu pot investi decât în statele membre ale clubului, prin urmare România, odată membru, ar putea beneficia de noi investiţii de portofoliu. În plus, ratingul de ţară i-ar creşte, prin urmare costul finanţării i-ar scăde. Imaginea ţării s-ar îmbunătăţi, accesul la informaţii esenţiale ar fi facilitat, iar investiţiile directe ar creşte şi ele, având în vederă că România ar fi considerată o ţară mult mai sigură pentru investiţiii.
