SUA susţine că a provocat „pagube şi distrugeri extrem de severe” facilităţilor nucleare ale Iranului, în timp ce Donald Trump a mizat pe ideea că operaţiunea ar putea slăbi republica islamică fără a declanşa un răspuns militar sau politic major, scrie FT.
Generalul Dan Caine, preşedintele Statului Major Întrunit al SUA, a declarat duminică faptul că şapte bombardiere B-2 au zburat timp de 18 ore din Missouri, lansând 14 bombe perforante („bunker buster”) asupra unor ţinte din Iran, apoi s-au întors în SUA.
Loviturile aeriene de duminică dimineaţă din Iran adâncesc conflictul din Orientul Mijlociu, aflat în haos de la atacul Hamas asupra Israelului din 2023. Acestea au avut loc la puţin peste o săptămână după ce Israelul a lansat rachete asupra Iranului, iar Teheranul a ripostat lovind ţinte din Israel.
Raidul aerian a marcat şi prima utilizare în conflict a bombei GBU-57 de 13.600 kg („Massive Ordnance Penetrator”), considerată pe scară largă singura bombă capabilă să penetreze instalaţia nucleară subterană de la Fordow — ţinta principală, potrivit secretarului apărării Pete Hegseth.
Bombardierele americane, care au fost realimentate de mai multe ori în aer, au lovit şi o altă locaţie la Natanz, în timp ce un submarin nuclear din clasa Ohio, echipat cu rachete ghidate, a lansat rachete Tomahawk asupra unei a treia locaţii din Isfahan.
Chiar dacă oficialii americani s-au lăudat cu realizarea militară şi cu „tacticile de decepţie” — care au inclus trimiterea unor bombardiere B-2 într-o misiune falsă peste Oceanul Pacific — aceştia au încercat în acelaşi timp să traseze o linie clară privind intervenţia.
Vicepreşedintele JD Vance a declarat pentru NBC: „Nu suntem în război cu Iranul. Suntem în război cu programul nuclear al Iranului... Nu ne interesează un conflict prelungit.”
Deşi Vance a afirmat că SUA a „distrus programul nuclear iranian”, iar preşedintele Trump spusese anterior că acesta a fost „complet distrus”, oficialii Pentagonului au fost mai reţinuţi până la o evaluare completă a pagubelor.
„Evaluările iniţiale indică faptul că toate cele trei locaţii au suferit pagube şi distrugeri extrem de severe”, a spus Caine, adăugând că evaluarea completă a efectelor va dura ceva timp.
O persoană familiarizată cu operaţiunea a declarat că rezultatele iniţiale par a fi „impresionante”.
Dar Iranul a avertizat SUA că va riposta, iar ministrul de externe Abbas Araghchi a spus că SUA a „depăşit o linie roşie majoră” prin bombardamentele efectuate.
„Uşa diplomaţiei trebuie să rămână mereu deschisă,” a spus Araghchi reporterilor la Istanbul. „Dar în acest moment, nu este cazul.”
Deşi riposta imediată a Teheranului a fost reprezentată de noi atacuri asupra Israelului, care au rănit 16 persoane, Gărzile Revoluţionare ale Iranului au avertizat SUA cu un „răspuns dureros” care ar putea viza bazele militare americane din Orientul Mijlociu.
Militanţii Houthi susţinuţi de Iran din Yemen au anunţat, de asemenea, că vor relua atacurile asupra navelor americane din Marea Roşie. Unii politicieni din Teheran au cerut Iranului să închidă Strâmtoarea Hormuz, pentru a întrerupe exporturile de petrol din Golf.
Oficialii americani au declarat că nu există planuri pentru alte atacuri, decât în cazul în care Iranul va lovi din nou.
„Nu există operaţiuni militare planificate acum împotriva Iranului, decât dacă ne provoacă şi ne atacă pe noi sau interesele noastre. Atunci vor avea o problemă”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio.
Între timp, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că ţara sa este aproape de atingerea obiectivelor campaniei militare împotriva Iranului.
„Am pornit în această misiune pentru a elimina două ameninţări concrete la existenţa noastră: ameninţarea nucleară şi ameninţarea rachetelor balistice”, a spus Netanyahu într-o conferinţă de presă. „Suntem foarte, foarte aproape de a le neutraliza.”
El a adăugat că Israelul nu va continua operaţiunea militară „mai mult decât este necesar... dar nici nu o vom opri prea devreme.”
Liderii Regatului Unit, Franţei şi Germaniei au lansat un apel comun către Iran să revină la masa negocierilor pentru un nou acord nuclear cu Occidentul.
