Eveniment

Sub jumătate din primăriile reşedinţă de judeţ sunt conduse de feţe noi, însă majoritatea rămân sub controlul aceluiaşi partid

Sub jumătate din primăriile reşedinţă de judeţ sunt...

Autor: Alexandru Zărnoeanu

14.06.2016, 00:06 551

Alegerile locale din acest an nu au modificat radical structura politică a primăriilor din reşedinţele de judeţ, însă unele municipii au ales în fruntea lor noi edili.

Dintre cele 41 de reşedinţe de judeţ plus capitala Bucureşti, 25 vor avea acelaşi primar ca înainte de alegeri. 19 primari sunt aceiaşi edili pe care locuitorii i-au votat în 2012, iar restul de şase sunt actualii primari interimari numiţi în funcţie după ce predecesorii lor au fost nevoiţi să renunţe la mandat, în special din cauza problemelor avute cu justiţia. În doar 11 primării edilii vor aparţine altor partide decât în 2012.

La nivel naţional, în ceea ce priveşte vo­tul politic, PSD este câştigătorul clar al alegerilor, fiind pe primul loc în privinţa vo­turilor pentru consi­liile locale şi judeţene. La consiliile judeţene, PSD a obţinut 37,6% din voturi, PNL 31,9%, ALDE 6,31%, UDMR 5,33%, iar PMP 4,27%. În ceea ce priveşte consiliile locale, candidaţii PSD au primit 33,64% din sufragii, cei ai PNL 29,6%, ai ALDE 6,52%, ai UDMR 4,66% şi ai PMP 4,3%. De asemenea, 21 din cele 41 de reşedinţe de judeţ au fost câştigate de candidaţii PSD, 11 de candidaţii PNL, trei de candidaţii UDMR şi de independenţi şi câte unul de alte partide mici, inclusiv Forumul German (FDGR), care a păstrat primăria din Sibiu, prin candidatul său, primarul interimar Astrid Fodor, înlocuitoarea lui Klaus Iohannis. Dintre candidaţii realeşi, opt sunt în diverse stadii de urmărire penală de către DNA.

Chiar dacă rezultatul acestor alegeri nu a mişcat plăcile tectonice ale politicii româneşti, ele pot fi începutul unui proces de realiniere a scenei politice pe termen lung. Odată cu fuziunea celor două mari partide de dreapta, PNL şi PDL, şi menţinerea PSD ca unic partid relevant pe eşichierul politic de stânga, politica românească părea să se îndrepte spre un sistem bipartit. Totuşi, intrarea în vigoare a legii care permite înfiinţarea unui partid politic cu doar trei membri a permis apariţia a numeroase partide regionale şi candidaţi independenţi care au încercat să zguduie dominaţia partidelor mari în administraţia locală.

Candidaţi şi partide noi precum Nicuşor Dan şi Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB) în capitală, managerul din IT Andrei Postolache şi partidul său, „Pentru Iaşi“, în Iaşi, sau antreprenorul IT Dan Maşca şi Partidul Oamenilor Liberi (POL) în Târgu-Mureş au intrat în cursa electorală cu un puternic mesaj antisistem şi proschim­bare care a atras de partea lor simpatia electoratului tânar şi educat din mediul urban, însă nu i-a convins pe părinţii acestora să îşi schimbe opţiunea politică pentru PSD, PNL sau chiar UDMR.

Scorurile noilor partide au variat de la localitate la localitate. Dacă în Bucureşti Nicuşor Dan a capturat o parte semnificativă a electoratului de dreapta obţinând 30,5% din voturile pentru primărie şi USB 25,3% pentru consiliul general, ceilalţi candidaţi din oraşele de provincie au obţinut scoruri mai mici – 13,31% pentru Andrei Postolache la Iaşi şi 9,3% pentru Dan Maşca la Târgu-Mureş. Succesul lor arată că noile partide pot deveni voci semnificative pe scena politică, dar lipsa unei infrastructuri de partid puternic înrădăcinate le împiedică să ocupe un loc proeminent pe scena politică naţio­nală în vederea intrării în parlament la alegerile din toamnă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO