Superagenţia AMEPIP caută conducere, dar recrutează cu frâna trasă: birocraţie greoaie şi influenţă politică într-un proces de selecţie departe de standardele din privat

♦ Procesul de depunere a candidaturilor a început în luna ianuarie ♦ Numirea finală depinde de decizia prim-ministrului, la propunerea secretarului general al guvernului, ceea ce arată că, în ciuda unui proces formal de selecţie, decizia politică joacă un rol crucial.

Agenţia pentru Monito­rizarea şi Evaluarea Perfor­manţelor Întreprin­derilor Publice (AMEPIP), instituţia care are rolul de a monitoriza şi evalua performanţele întreprinderilor publice, se află în plin proces de selecţie a candidaţilor pentru posturile de preşedinte şi doi vicepreşedinţi, cu mandat de patru ani. Selecţia pentru conducerea AMEPIP este una tipică instituţiilor de stat -  un proces încărcat birocratic, cu criterii rigide şi o influenţă politică latentă în decizia finală.

AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). Agenţia este condusă de un preşedinte şi de doi vicepreşedinţi, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea secretarului general al guvernului, în urma derulării unui proces de selecţie.

Procedura pentru depunerea dosarelor a început în luna ianuarie a acestui an, iar candidaţii au putut depune dosarele până pe 24 februarie 2025. Procesul de selecţie este organizat în două etape: evaluarea dosarelor de candidatură şi interviul.

Anunţul publicat de autorităţi la debutul procesului cuprinde o listă a criteriilor de eligibilitate cu nu mai puţin de 17 cerinţe, variind de la diploma de studii superioare şi experienţă managerială până la cazier judiciar, certificat de sănătate şi declaraţii pe propria răspundere privind conflictele de interese.

Criteriile de selecţie pun accent pe competenţe în guvernanţă corporativă, administraţie publică, planificare strategică şi relaţionare internaţională. Totuşi, nu este clar cum se cuantifică în mod obiectiv aceste abilităţi în cadrul interviului, grila de evaluare bazându-se pe niveluri de competenţă (novice, intermediar, competent, avansat, expert) care rămân destul de vagi, o ambiguitate care lasă loc pentru interpretări subiective şi, implicit, pentru riscuri legate de lipsa de transparenţă. În timp ce rigurozitatea în selecţia pentru funcţii publice este esenţială pentru specificul unei astfel de instituţii, volumul mare de documente necesare poate descuraja candidaţii care nu au disponi­bilitatea de a naviga prin hăţişul birocratic.

De asemenea, deşi procesul de selecţie presupune două etape — evaluarea dosarelor şi interviul — anunţul nu oferă detalii suficiente despre cum se face departajarea între candidaţii care obţin punctaje similare.

De altfel, numirea finală depinde de decizia prim-ministrului, la propunerea secretarului general al guvernului, ceea ce arată că, în ciuda unui proces formal de selecţie, decizia politică joacă un rol crucial. Dacă ar fi să facem o comparaţie cu procesul de selecţie pentru un CEO al unei companii din mediul privat, am vedea că procesul din mediul privat se bazează pe criterii concentrate pe experienţă practică, rezultate demonstrabile (creşterea veni­turilor, restructurări de succes, leadership strategic), fără o birocraţie excesivă.

„Durata şi structura acestui proces pot varia în funcţie de specificul companiei, însă, în general, implică mai multe etape şi factori de decizie. Recrutarea unui CEO poate dura între trei şi şase luni sau chiar mai mult, în funcţie de complexitatea organizaţiei“.

„Companiile mari sau multinaţionale pot necesita un proces mai îndelungat datorită structurii complexe şi cerinţelor specifice, precum şi de disponibilitatea candidaţilor potriviţi. Găsirea unui lider cu experienţa şi viziunea adecvată poate fi un proces de durată“, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de executive Search Elite Searchers.

Spre deosebire de procesul AMEPIP, unde birocraţia şi influenţa politică joacă un rol semnificativ, în mediul privat decizia finală se bazează, de regulă, pe un mix de performanţă verificabilă şi chimie profesională cu consiliul de administraţie.

În mediul privat, selecţia unui CEO pune accent pe rezultate concrete, leadership demonstrat şi viziune strategică. Procesul este adesea flexibil, concentrându-se pe competenţe esenţiale, abilităţi de adaptare şi capacitatea de a aduce creştere sustenabilă.

Ce este AMEPIP şi care a fost parcursul instituţiei până acum

Legea prin care a fost înfiinţată AMEPIP, numită în spaţiul public „super-agenţia“ care va controla toate companiile de stat din România, a intrat în vigoare în iulie 2023. Superagenţia va trebui să sta­bilească indicatori de performanţă pen­tru companiile publice şi va putea da sancţiuni.

AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Până va fi finalizată o nouă procedură de selecţie, AMEPIP va are o conducere interimară.

Preşedinte interimar al agenţiei este fostul europarlamentar şi comisar european Corina Creţu, care a fost numită, în data de 21 octombrie 2024, preşedinte interimar la AMEPIP, printr-o decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu.

Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie.

Cele 26 de condiţii pe care trebuie să îndeplinească candidaţii pentru posturile de preşedinte şi vicepreşedinte pentru AMEPIP:

♦ Studii superioare finalizate cu diplomă de licenţă în domeniul juridic, economic, al administraţiei publice, managementului sau cu diplomă echivalentă;

♦ Experienţă profesională de cel puţin 10 ani în domeniul economic sau financiar, management sau juridic;

♦ Cel puţin 7 ani în funcţii de conducere executivă în societăţi cu capital privat, în întreprinderi publice sau în funcţii de conducere în administraţia publică, perioadă în care a exercitat atribuţii de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice;

♦ Cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională dovedită cu un certificat sau alt document relevant;

♦ Fără înscrisuri în cazierul judiciar;

♦ Fără înscrisuri în cazierul fiscal;

♦ Fără condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea.

♦ Starea de sănătate corespunzătoare şi atestată pe bază de examen medical;

♦ Să nu fie în perioada de interdicţie de trei ani de a ocupa funcţii sau demnităţi publice,

♦ Să nu fi fost lucrător sau colaborator al Securităţii;

♦ Să aibă capacitatea deplină de exerciţiu;

♦ Să aibă cetăţenia română;

♦ Cunoaşterea foarte bine a limbii române (scris/citit/vorbit) ;

♦ Scrisoare de intenţie;

♦ Cel puţin o scrisoare de recomandare de la angajatorii anteriori;

♦ Să nu fi luat parte la oricare dintre activităţile procedurii de selecţie.

♦ Declaraţie pe propria răspundere privind neîncadrarea în situaţia unui conflict de interese

♦ Competenţe în domeniul guvernanţei corporative;

♦ Competenţe în administraţia publică;

♦ Competenţă managerială;

♦ Viziune şi planificare strategică;

♦ Capacitate de luare a deciziilor şi de evaluare a impactului acestora;

♦ Abilităţi de comunicare şi negociere;

♦ Capacitate de analiză şi sinteză;

♦ Abilităţi de relaţionare;

♦ Experienţă de lucru în cadrul sau în colaborare cu organizaţii internaţionale.