Eveniment

Tabără vine cu prima măsură concretă: 26 de depozite agroalimentare de mare capacitate

Tabără vine cu prima măsură concretă: 26 de depozite agroalimentare de mare capacitate

Autor: Cristina Stoian

10.10.2010, 23:56 159

"Vrem ca din 2011 să începem construcţia acestor depozite şi săcontinuăm susţinut acest proiect pe mai mulţi ani. Intenţia noastrăeste să îi atragem pe producători, să îi organizăm în asociaţii şisă îi implicăm în gestionarea acestor depozite alături deautorităţile locale pentru a fi parte la profit", a declarat pentruZF Valeriu Tabără, care crede că prin intermediul unor depoziteagro-alimentare de mare capacitate la nivel naţional va scădeapiaţa neagră, intermediarii fiind nevoiţi să ia pe factură marfa dela aceste centre de colectare pentru a merge mai departe cu ea înpieţe sau în marile reţele de magazine.

Autorităţile spun că deja au identificat bazinele legumicole şicentrele unde se produc fructe şi unde este nevoie de depozitare,printre acestea numărându-se şi Dăbuleni, zonă cunoscută pentruproducţia masivă de pepeni.

"Iniţial vom construi 26 de depozite cu bani de la bugetul destat, prin intermediul unui program strategic al guvernului. Avemsuportul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului,necesarul fiind de 15,5 milioane de euro pentru prima fază. Înparalel vom încerca prin intermediul Agenţiei de Plăţi şiIntervenţie pentru Agricultură (APIA) şi al Programului Naţional deDezvoltare Rurală (PNDR) să susţinem , cu bani europeni,înfiinţarea altor depozite, întrucât necesarul local este de 80-100de astfel de centre de colectare", anunţă Tabără, spunând căprogramul va fi discutat în Guvern săptămâna aceasta.

Cele 26 de depozite de mare capacitate, cu atmosferă controlată,urmează să preia producţia fermierilor din zonele legumicole şihorticole cu tradiţie să le păstreze în condiţii bune şi să seimplice în comercializarea acestora, împreună cu fermierii, urmândsă alimenteze marile oraşe cu fructe şi legume româneşti.

În prezent, fermierii locali au probleme cu valorificareaproduselor agricole întrucât nu dispun de capacităţi dedepozitare.

De cele mai multe ori sunt nevoiţi să vândă marfa direct dincâmp sau din gospodărie la preţuri foarte mici pentru a puteaîncepe următorul ciclu de producţie.

Intermediarul stabilea preţul în defavoareafermierului

Lipsa de bani pentru seminţele şi inputurile necesare următoareiproducţii îi determină pe intermediari, care de cele mai multe oricumpără fără acte, să stabilească preţul în defavoarea fermierului,pentru a o vinde mai departe în retail la preţuri de 3-4 ori maimari.

"Depozitele vor rezolva problema intermediarilor. Chiar dacăfermierii nu vor da mai scump marfa către depozit, există şansa caea să ajungă mai ieftin în magazine, întrucât nu se mai interpunalte persoane în acest proces", este de părere Remus Furdui, unfermier din Făgăraş care a încercat să menţină grupul deproducători Cartof de Făgăraş, care număra 40 de fermieri, dar carea fost nevoit să renunţe la firmă şi să depoziteze în prezent marfape care o obţine de pe 12 hectare la "oameni, prin sat", după cumspune chiar el.

"Oamenii nu mai riscă să ia bani de labancă"

Cele mai multe asociaţii de producători dintre cele peste 100înregistrate la jumătatea acestui an la Ministerul Agriculturii nuau rezistat din lipsa banilor pentru investiţii în dezvoltare şidin dorinţa fermierilor de a-şi vinde separat marfa fără actepentru a nu mai plăti impozite la stat. "Oamenii nu mai riscă să iabani de la bancă, la noi nici dacă s-ar strânge tot satul nu amface rost de bani pentru investiţii. Am desfiinţat asociaţia deproducători de legume şi fructe pe care o aveam pentru că fiecare apreferat să vândă pe cont propriu. În România, dacă nu vine cinevacu banii pentru a investi într-un depozit nu se poate face nimic,ţăranii nu au putere, mai ales că tot tineretul a emigrat la oraş,iar singurii care mai lucrează pământul sunt cei în vârstă", spunePetru Ghiţă, proprietarul companiei Prod Agricola din Giurgiu.

Potrivit lui Ghiţă, cea mai importantă problemă sunt angrourilede legume şi frute de la care se aprovizionează marile lanţuri demagazine.

Cine investeşte în depozite

  • La Craiova, compania Marigaz Trade a construit un depozitmodern de colectare a fructelor şi a legumelor, care însă plăteştefermierul la 21 de zile după ce a primit produsele.
  • Capacitatea de depozitare este de 3.000 de tone.
  • În cazul în care marfa se strică, fermierul nu mai primeştenimic.
  • Depozitele în care va investi statul vor avea fiecare în jur de15.000 de tone.
  • În ceea ce priveşte capacitatea, pe tona de legume, investiţiaeste între 800-1.200 de euro în funcţie de dotări.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO