Încep să apară datele statistice legate de deficitul comercial în 2022. Deşi economic a fost un an foarte bun, avem cel mai mare deficit comercial din istorie, 35 de miliarde de Euro, aproape 12% din PIB-ul din anul acesta. Desigur că există şi factori externi care au jucat un rol în acest deficit uriaş, mai ales războiul care a afectat lanţurile globale de aprovizionare şi ne-a făcut intermediari pentru multe produse revândute în Ucraina însă dacă ne uităm la categoriile de produse unde avem deficit, observăm de fapt problemele structurale ale economiei noastre. Prioritatea politicilor economice din viitorul apropiat ar trebui să fie pe partea de creştere a ofertei, pentru a stimula producţia internă, a scădea deficitele şi a scădea presiunea inflaţionistă.
Voi face o analiză a zece categorii de produse unde suntem deficitari şi care sunt motivele situaţii de astăzi, pentru a vedea că de fapt cea mai mare problemă a deficitului comercial este lipsa unor decizii politice şi economice în anumite sectoare:
1. Bare de oţel şi fier de diferite mărimi şi alte articole din fier şi otel, deficit 2,2 miliarde de Euro – închiderea producţiei de la Galaţi şi Târgovişte pentru genul acesta de producţie a dus la un vid pe piaţă, în ciuda cererii uriaşe din partea industriei construcţiilor. Există astăzi o iniţiativă privată pentru a reactiva producţia la Târgovişte însă totul vă fi corelat de preţul energiei şi al gazului. În contextual accesului la gaz mai ieftin din Marea Neagră, trebuie adunaţi toţi producătorii potenţiali pentru a dezvolta o strategie pentru acest domeniu.
2. Gaze naturale – 1,94 miliarde de Euro deficit – aici vedem importanţa exploatărilor din Marea Neagră. Pentru a discuta despre independenţa economică şi dezvoltarea durabilă a României este vital să avem acces la gazele din Marea Neagră. Nu doar că vor ajuta la reechilibrarea balanţei comerciale dar vor ajuta şi alte industrii să devină competitive. Se pare că Romgaz şi OMV fac paşi in această direcţie.
3. Îngrăşăminte minerale sau chimice – 1,73 de miliarde de Euro deficit. E un paradox că o ţară cu reserve mari de gaze naturale să nu poată produce îngrăşăminte chimice. A existat întotdeauna dilema politică în care s-a personalizat producătorul şi nu producţia. Că X vă deveni foarte bogat dacă îl ajutăm sau că Y vă deveni foarte influent. Cred că statul român ar trebui să depersonalizeze dezbaterea despre industrie şi să îi ajute pe toţi care pot produce îngrăşăminte. Gazul din Marea Neagră trebuie consumat în ţară, iar industria îngrăşămintelor poate fi o destinaţie perfectă.
4. Carne de porc – 830 de milioane de Euro deficit. Incapacitatea Ministerului Agriculturii de a reglementa creşterea în gospodarii a porcului a dus astăzi la un abandon al marilor producători de mezeluri de a mai lucra cu carne românească. Imposibilitatea de a mai exporta pe pieţele europene şi lipsa voinţei politice de a reglementa până la un anumit număr de porci ce se poate creşte fară forme de autorizare şi ce trebuie autorizat a dus la o cădere a industriei. Acest sector poate fi revigorat rapid printr-o decizie politică legată de creşterea şi comercializarea neautorizată a procilor, însă probabil că după alegerile din 2024 aceasta va putea fi luată.
5. Sârma din cupru – 736 de milioane de Euro deficit. Este incredibil cum o ţară cu rezerve mari de cupru precum România, nu reuşeşte să îşi exploateze acesta resurse. Incapacitatea de a prelucra această resursa şi de a o lăsa efectiv neexploatată duce la importuri masive de produse din cupru, care ar putea fi înlocuite rapid cu producţia internă.
6. Energie electrică – 720 de milioane de Euro deficit. Aici probabil că ne vom mişca cel mai repede prin Ministerul Energiei. La Mintia deja se contruiesc 1,7 GW noi de producţie, multe firme îşi instalează pe sedii panouri solare şi pompe de căldură, capacitatea de transfer din Dobrogea a crescut şi vă creşte şi producţia eoliană. Probabil că 2024 sau 2025 vor fi ani în care acest deficit vă dispărea.
7. Şuruburi,piuliţe,nituri,etc – 500 de milioane de Euro deficit. Această categorie de produse este direct afectată de lipsa producţiei produselor din fier şi oţel. Dacă vom dezvolta producţia de metale atunci şi industria produselor de tip şurub vă fi relansată.
8. Mâncare pentru animale – 440 de milioane de Euro deficite. Este incredibil că nu reuşim să producem în ţară mâncare pentru căini şi pisici. Piaţa aceasta a crescut masiv şi încă nu a apărut niciun producător autohton. Ar trebui probabil oferite nişte linii de finanţare pentru această categorie de produse pentru a stimula producţia locală.
9. Brânză şi caş – 399 de milioane de Euro deficit. Politicile de subvenţie ale vecinilor, lipsa de modernizare a fermelor romaneşti şi circuitele integrate reduse au dus la o competitivitate slabă a produselor noastre atât pe piaţă internă dar mai ales externă. E nevoie de programe de promovare a producătorilor şi produselor româneşti pe pieţele externe pentru a putea reechilibra balanţa, dar şi programe pentru creşterea eficienţei economice a fermelor de bovine.
10. Produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi – 326 milioane de Euro deficit. În România nu se prea produc produse congelate, de la pâine la chifle, iar asta rezultă în importuri în special din Ungaria, Polonia şi Germania pentru astfel de produse. Există în construcţie din ce stiu eu două fabrici pentru acest gen de produse care ar trebui să acopere o parte de piaţă în următorii ani. Brandurile româneşti nu sunt ajutate să iasă la export. Există producători mari în România care ar putea deveni şi mai mari dacă ar exista o coordonare intre stat şi aceştia. Şi acest deficit se poate reduce rapid printr-o serie de politici inteligente.
Aceste zece categorii de produse analizate, cauzează zece miliarde de Euro deficit şi toate ar putea trece pe excedent în următorii 3-5 ani dacă s-ar face o serie de politici naţionale inteligente. Mai sunt multe categorii de produse unde România ar putea trece pe excedent pe care le voi prezenta în articole viitoare. Politica de dezvoltare bazată pe consum produce deficite structural grave care la sfârşit sunt reglate prin inflaţie. Pentru a preveni apariţia acestei boli economice care îi sărăceşte pe toţi este nevoie să creştem oferta, generând astfel bunăstare şi o mai mare competitivitate în economiei ţării noastre.
