Romania are nevoie de un model de crestere care trebuie sa porneasca de la o realitate care nu a fost luata in considerare pana acum: nu avem sectoare de activitate care sa aduca valoare adaugata constanta la formarea PIB, indiferent de socurile externe sau interne care se produc, afirma Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI.
„Cred ca actuala criza ne invata ca nu putem sa crestem la voia intamplarii fara o gandire de viitor, fara o strategie si fara vointa de a adapta rapid productia industriala, productia agricola si serviciile la cererea interna actuala. Desigur, consumul este un motor important in cresterea economica a unei tari, dar in cazul Romaniei nu se poate continua cu un consum bazat pe un tip de cerere interna care nu are raspuns in oferta interna. Cererea de consum trebuie adaptata la oferta de produse si servicii de pe piata interna astfel incat sa nu se mai produca dezechilibre externe majore, pentru ca altfel ne vom intoarce de unde am plecat in aceasta criza fara sa invatam lectiile necesare."
Fostul ministru al finantelor considera ca, desi a reprezentat un element important de crestere economica in ultimii patru ani, consumul care s-a dezvoltat foarte mult a constituit si un element de destabilizare macrofinanciara din cauza ca s-a realizat cu preponderenta din credite externe.
In plus, constata ca aceasta cerere crescanda stimulata de reducerea fiscalitatii nu a reusit sa antreneze restructurarea pe masura a productiei interne pentru a putea raspunde unei cereri atat de mari.
„Productia interna a ramas ancorata in trecut, iar aceasta a facut ca intr-un interval de timp relativ scurt contul curent extern sa inregistreze deficite mari. Chiar daca aceste deficite au fost finantate in mare parte de intrarile de investitii straine directe, decalajul dintre cererea interna si oferta interna a creat o vulnerabilitate mare, care s-a manifestat profund acum, pe timpul unei crize externe fara precedent. Mai mult, sectoarele care in trecut au condus la crestere economica, bazate aproape in totalitate pe finantare externa, respectiv consumul si constructiile, au colapsat, ceea ce a condus la o contractie economica semnificativa."
Tanasescu estimeaza ca din cauza persistentei crizei financiare externe in trimestrele urmatoare, economia romaneasca va suferi si mai mult, iar revenirea pe crestere va avea loc doar odata cu redresarea pietelor vestice.
„Cred ca trimestrele II si III vor consemna o contractie mai mare, pentru ca din a doua jumatate a anului urmator sa inceapa o revenire graduala a cresterii economice." El apreciaza ca primul sector care ar trebui reformat, dar si consolidat cu resurse financiare interne, dar si atrase din exterior este agricultura, pentru ca Romania sa iasa din capcana „cresterii economice importate". O preconditie esentiala ar fi insa eficientizarea acestui sector, astfel incat sa fie alocate resurse suplimentare intr-un domeniu care pierde bani. „Agricultura poate reprezenta in anii urmatori un motor al cresterii foarte important, iar reformarea domeniului va face ca aceasta sa nu mai fie un sector bun doar atunci cand ploua si este soare la timp."
Tanasescu admite ca s-a tot vorbit despre importanta agriculturii, fara a fi insa alocati destui bani.
„Atunci cand iti propui ca agricultura sa fie cu adevarat un segment crucial pentru cresterea economica, banii publici precum si resursele externe trebuie sa fie alocate cu precadere. Este nevoie de o regandire inclusiv a modului de alocare a resurselor publice, in functie de prioritati. Aceasta implica accelerarea reformelor structurale in administratia publica, restructurarea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca institutiile statului in domenii cheie. De fapt, inseamna vointa politica pentru reforme la nivelul intregii societati."
Un al doilea sector care va putea aduce valoare adaugata inclusiv prin atragerea de fonduri comunitare este mediul. „Definirea unei strategii nationale pe acest domeniu va insemna dezvoltarea pe orizontala a unui intreg lant de semi-sectoare care vor consolida cresterea economica. Si legat de mediu reforma sectorului energetic trebuie sa constituie un al treilea element de crestere si stabilitate."
Lista de prioritati
- restructurarea cheltuielilor publice pentru ca volumul investitiilor publice pe prioritati bine definite sa poata ajunge la 8-9% din PIB;
- diminuarea corespunzatoare a cheltuielilor administrative si chiar regandirea politicii de taxare, cu o consolidare fiscala pe termen mediu si o reducere a deficitului fiscal pentru ca introducerea euro in urmatorii ani sa se poate indeplini;
- crearea de noi fonduri de garantare(prin desprinderea unor actiuni din Fondul Proprietatea si crearea unui nou instrument de garantare) pentru sprijinirea imediata a proiectelor din infrastructura si agricultura;
- largirea instrumentelor de garantare a exporturilor de la Eximbank, care are un plafon de 10 mld. euro, dar a alocat pana acum doar 300 mil. lei;
- alocarea de fonduri interne, dar si imprumutate din afara pentru reformarea si consolidarea agriculturii, astfel incat sa devina un motor stabil de crestere economica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
