Eveniment

Tănăsescu, FMI: Vom avea cu certitudine creştere economică în 2012, dar de la consumul privat

Tănăsescu, FMI: Vom avea cu certitudine creştere economică în 2012, dar de la consumul privat

Noua prognoză privind creş­terea economică din 2012 va fi mai mică decât estimarea din vară, de 3,5-4%, şi ar urma să fie făcută publică la finalul actualei misiuni a FMI. Iar la construcţia bugetului pentru anul viitor ar urma să fie luate în considerare toate scenariile.

"Exporturile vor continua să joace un rol important, însă viteza de creştere va fi mai mică decât cea a acestui an. În al doilea rând, probabil că agricultura cred că nu va mai avea o asemenea greutate în formarea PIB. Ca atare, noi vedem în momentul de faţă o creştere a consumului privat. Sub auspiciile actuale, există această claritate a creşterii consumului în anul în care urmează", a spus Tănăsescu la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică la Pro TV.

Mihai Tănăsescu, 55 de ani, fost ministru de finanţe, este la al doilea mandat în calitate de reprezentant al României la FMI la Washington.

În ultimii trei ani prognozele FMI privind creşterea economică nu au fost confirmate de realitate. În martie 2009 Fondul a estimat o scădere a PIB de 4,1% şi a fost 7,1%, în 2010 a văzut plus 1,3% şi a fost -1,2%. Pentru 2011 a prevăzut iniţial plus 5,2% (!), însă va fi doar plus 1,5-1,7%.

Cele mai recente prognoze ajustate ale analiştilor pentru anul viitor relevă o creştere economică de circa 2%.

Tănăsescu spune că 2011 este un an în care ţintele pe care Guvernul şi le-a propus vor fi atinse, estimarea de creştere economică de 1,5% urmând să fie cel mai probabil confirmată, în special pe fondul unui an agricol bun, dar şi datorită unui ritm susţinut de creştere a exporturilor în prima parte a anului.

Anul viitor lucrurile "se complică puţin" din cauza turbulenţelor externe, iar ascensiunea economiei va veni, în principal, de la creşterea consumului corporatist, în condiţiile în care cifrele arată că anul viitor firmele vor suplimenta investiţiile şi vor aloca mai mulţi bani pentru cheltuieli, în viziunea reprezentantului României la FMI.

Încă de la începutul crizei în România numeroşi antreprenori, manageri şi bancheri au vorbit despre încurajarea consumului privat ca soluţie a relansării economiei. Recesiunea a corectat puterea de cumpărare a consumatorilor prin reducerea salariilor, diminuarea creditării şi deprecierea leului şi, în consecinţă, cererea internă s-a contractat puternic. Şi consumul guvernamental s-a ajustat din cauza austerităţii fiscale, iar trendul descendent a continuat şi la investiţii (formarea brută de capital fix).

În anii premergători crizei creşterea economică a României s-a bazat preponderent pe stimularea consumului şi investiţiilor private prin creşterea accelerată a veniturilor şi a creditării: "hulitul" consum realizat pe datorie.

Acum analiştii repetă că ar fi bine să trecem la o creştere economică mai echilibrată, care să nu fie bazată numai pe consum ca înainte de criză, ci şi pe investiţii, şi pe exporturi.

Dar cine să investească? Şi din ce? Investiţiile străine sunt în cădere liberă, iar absorbţia fondurilor europene este dezamăgitoare. Antreprenorii nu au desfacere, închid fabrici şi fac concedieri, pentru că nu au nici foarte multe lichidităţi şi nici încredere, iar activitatea de creditare a băncilor lâncezeşte.

Pentru anul următor Tănăsescu consideră că vulnerabilitatea principală este legată de şocurile externe pe care România le poate primi ca urmare a deteriorării mai profunde în Europa a sistemului finaciar sau a percepţiei privind această zonă.

Companiile de stat, încotro?

În privinţa companiilor de stat, caracterizate recent de Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, ca "o minge uriaşă de plumb" care trage în jos economia, Tănăsescu spune că reforma a încetinit la Ministerul Economiei, dar sunt semnale bune în domeniul transporturilor, unde măsurile se înscriu pe o traiectorie corectă.

Nepriceperea de a administra eficient companiile de stat se concretizează în pierderi de aproximativ 100 mil. euro pe lună, adică 1 mld. euro pe an.

În următorii doi ani ar urma să fie rezolvată problema arieratelor la companiile de stat, iar dacă nu vor fi respectate termenele pentru reforma acestora, inclusiv prin aducerea de manageri privaţi, atunci condiţiile FMI ar putea fi mult mai stricte, a avertizat Tănăsescu.


Bugetul pe 2012, cu mai multe investiţii

Reprezentantul României la FMI a amintit că bugetul pentru 2012 reprezintă şi un semnal pentru mediul de afaceri, menţionând că în momentul de faţă construcţia se bazează pe stabilitate atât la nivelul sistemului fiscal, cât şi a modului în care cheltuielile vor fi efectuate.

Pentru a stimula relansarea economiei un rol important îl pot avea şi investiţiile făcute de stat. Depinde însă ce destinaţii iau banii şi dacă cuantifică cineva rezultatele. Tănăsescu a afirmat că Guvernul va stabili în bugetul pentru anul viitor o listă cu aproximativ 60 de proiecte importante de investiţii, pe care le va urmări săptămânal, România urmând să cheltuiască între 7 şi 7,5% din PIB pentru cheltuielile de capital.

"Cred că în momentul de faţă Guvernul vine cu o teorie, cred eu sustenabilă, şi anume resursele pe care le avem să le îndreptăm cât mai mult către investiţii, către cheltuieli de capital, iar ele trebuie foarte bine definite, foarte bine prioritizate. În momentul de faţă se lucrează la acest lucru, iar probabil prezentarea bugetului în anul care urmează va veni cu o listă bine definită de aproximativ 60 de proiecte care vor fi urmărite săptămânal de către Guvern în modul în care sunt implementate."

Dar România a alocat şi până acum, teoretic, resurse bugetare importante pentru investiţii, însă rezultatele nu s-au văzut.


Cheltuielile statului, la control

Tănăsescu crede că este necesar un control strict al cheltuielilor bugetare, care trebuie dimensionate astfel încât să răspundă interesului public.

"Cred că aceste vremuri pe care le trăim nu sunt vremuri care să dea posibilitatea unei risipe şi cred că acest lucru a conştientizat şi clasa politică. A face risipă în momentul de faţă nu înseamnă decât să distrugem, dacă vreţi, un viitor al acestei ţări. De aceea, a cumpăni banul public cu stricteţe este rolul cel mai important pe care România trebuie să-l joace."


Evaluările lui Tănăsescu

n Construcţia bugetului pentru anul viitor se va baza pe stabilitatea sistemului fiscal şi a cheltuielilor, "cumpănirea banului public" jucând un rol foarte important;

n România a îndeplinit în trimestrul al treilea toţi indicatorii conveniţi în acordul cu FMI privind arieratele companiilor de stat;

n Dacă nu vor fi respectate termenele pentru reforma companiilor de stat, inclusiv prin aducerea de manageri privaţi, atunci condiţiile FMI ar putea fi mult mai stricte;

n Mai important decât banul în momentul de faţă este imaginea, este modul în care o ţară se prezintă şi modul în care programul este pus în valoare;

n Măsurile decise la nivel european vin într-un moment foarte important. Dar trebuie să fim foarte atenţi cu detaliile. Aceste detalii lipsesc din acest plan;

n Menţinerea expunerii subsidiarelor băncilor din România este crucială. Există această potenţiabilitate ca, în cazul în care părinţii, mamele, taţii acestor subsidiare cer o plecare a banilor, să se întâmple;

n Bugetul pentru anul viitor va fi construit pe un curs mediu de 4,3 lei/euro, paritate cu 9 bani peste cea stabilită la elaborarea bugetului pentru 2011 şi apropiată de cotaţiile actuale ale monedei naţionale în raport cu euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO