Tánczos Barna, ministrul de Finanţe, a comentat decizia S&P de a schimba perspectiva României din stabil în negativ drept un semnal transmis de agenţia de rating că România are nevoie de măsuri puternice de combatere a deficitului bugetar.
”Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenţia de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar şi întări credibilitea fiscală a ţării. Prin evaluarea anunţată în această seară, S&P nu modifică ratingul de ţară. România este în continuare recomandată investitorilor, ca fiind sigură”, a scris ministrul pe pagina de Facebook.
Ministrul spune că bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului şi trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare întăreşte această viziune cumpătată a gestionării banului public. ”Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înţelese şi respectate de conducătorii tuturor instituţiilor publice, toate companiile de stat şi liderii de sindicate, fiecare primar şi preşedinte de CJ, fiecare consilier local şi judeţean”.
Agenţia americană Standard and Poors (S&P) a revizuit vineri seară perspectiva de rating a României la negativ, cu un pas înainte de categoria nerecomandată investitorilor.
De asemenea, adaugă analiştii agenţiei de rating, ratingul României ar putea retrograda la categoria „junk”, adică nerecomandată investiţiilor, dacă economia nu ajută bugetul, iar defiictul bugetar din 2025 va fi mai mare decât aşteptările.
Vedeţi mai jos postarea integrală a Ministrului de Finanţe:
Schimbarea perspectivei, din stabil în negativ, reprezintă un semnal cât se poate de clar transmis de agenţia de rating S&P: avem nevoie de măsuri de reducere a deficitului bugetar, un buget cumpătat, un stat mai suplu, pentru a putea restabili echilibrul bugetar şi întări credibilitea fiscală a ţării.
Deciziile asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar şi consolidarea creşterii economice trebuie implementate în ritm alert, în forma deja convenită cu partenerii noştri europeni.
Bugetul pentru anul 2025, care va fi prezentat Guvernului şi trimis spre aprobare Parlamentului în zilele următoare întăreşte această viziune cumpătată a gestionării banului public. Măsurile necesare reducerii deficitului trebuie să fie înţelese şi respectate de conducătorii tuturor instituţiilor publice, toate companiile de stat şi liderii de sindicate, fiecare primar şi preşedinte de CJ, fiecare consilier local şi judeţean.
Nici măsurile de reducere a cheltuielilor, nici reformele de eliminare a deficientelor structurale din economie nu pot fi întârziate, pentru că fiecare zi în care aplicăm aceste măsuri ne aduce mai aproape de ţinta de deficit asumată. ANAF şi Autoritatea Română a Vămii au pornit pe drumul digitalizării şi a creşterii capacităţii instituţionale, au deci datoria să crească gradul de colectare a impozitelor şi taxelor.
Aşa cum au confirmat partenerii noştri de la Bruxelles săptămâna aceasta, ne putem baza pe o economie robustă, o creştere constantă, care va fi susţinută, în 2025, prin investiţii publice masive.
Atât agenţiile de rating, cât şi investitorii care se uită cu atenţie la aceste semnale vor regăsi în traiectoria fiscal-bugetară şi în evoluţia noastră economică efectele măsurilor asumate la nivel guvernamental.
Ratingul de ţară depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele.