PSD, Liviu Dragnea şi consilierii economici din jurul lui şi al partidului care conduce acum România vor să folosească pilonul II de pensii pentru a acoperi deficitul din pilonul I de pensii şi a lăsa astfel mai mulţi bani în bugetul de stat pentru majorări de salarii, pensii şi bani către administraţiile locale.
Varianta iniţială era ca procentul de contribuţie a fiecărui salariat, de 5,2% din salariul brut, să nu se mai ducă la pilonul II, ceea ce ar implica faptul că acelaşi procent ar rămâne în pilonul I şi ar acoperi deficitul din bugetul naţional de pensii. Asta a fost la începutul anului trecut.
La finalul anului, în urma revoluţiei fiscale a guvernului PSD/ALDE prin trecerea contribuţiei sociale plătite de companie în contul angajatului, ceea ce a implicat majorarea salariului brut, procentul de contribuţie pentru pilonul II a scăzut de la 5,2% la 3,7%. Explicaţia PSD este că în suma netă este aceeaşi contribuţie, pentru că procentul de 3,7% se aplică la un salariu brut mai mare, care a crescut prin trecerea contribuţiei sociale. Nu este chiar aceeaşi sumă netă.
În primăvara acestui an, a apărut o nouă variantă pentru viitorul pilonului II, respectiv salariaţii să opteze între pilonul I sau pilonul II, unde vor să se ducă contribuţia. PSD, Liviu Dragnea sau Eugen Teodorovici, ministrul de finanţe, nu au oferit mai multe detalii despre cum vor să facă acest lucru, ci doar au spus că până la mijlocul anului vor prezenta un proiect pe această temă.
Teodorovici a avansat ideea ca această contribuţie care ar merge acum în pilonul II şi este administrată privat de cele şapte companii să se ducă în pilonul I şi să fie administrată la fel. De către cine şi cum, nu se ştie.
La finalul lui 2017, pilonul II, după 10 ani de activitate, avea active de 39,7 miliarde lei în contul a 7 milioane de contributori. Cel mai mare administrator este NN Pensii, cu active de 14,3 miliarde de lei şi 1,96 milioane de membri. Pe locul doi era grupul Allianz cu AZT Viitorul tău, cu 1,5 milioane contributori şi active de 8,6 miliarde de lei. Pe locul trei era Metropolitan Life, cu 5,6 miliarde de lei şi 0,9 milioane de contributori.
Cea mai mare parte a banilor (60%) sunt investiţi în titluri de stat, 20% din bani sunt astfel investiţi în acţiuni cotate, iar 9% în depozite bancare. Restul banilor sunt în obligaţiuni sau în fonduri mutuale. În toată această discuţie privind „naţionalizarea“ pilonului II, cheia este la Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului şi aliatul PSD la guvernare.
Pilonul II a apărut în 2007, după câţiva ani de discuţii, sub semnătura premierului de atunci Călin Popescu-Tăriceanu şi a lui Varujan Vosganian, ministrul de finanţe.
Acum, după 10 ani, întrebarea este: Tăriceanu vrea să îşi „omoare“ creaţia sau nu?
După ultima declaraţie referitoare la pilonul II, când a spus că PSD nu i-a prezentat varianta de trecere de la pilonul II la pilonul I, el a pus pe masă un amendament, respectiv ca cei care sunt contribuitori să îşi exprime opţiunea în scris dacă vor să treacă la pilonul I.
Tăriceanu, despre contribuţiile la fondul de pensii: Trebuie să existe posibilitatea să se opteze
Probabil că PSD avea varianta ca trecerea să se facă direct şi doar ca cei care voiau să rămână în pilonul II să îşi exprime opţiunea în scris.
Indiferent ce se va pune pe masă, de decizia lui Tăriceanu va depinde pilonul II, care a început să capete tracţiune, mai ales pe piaţa bursieră.
Ieşirea pilonului II, ca actor pe bursă, va însemna nu moartea pieţei de capital din România, ci trimiterea într-o comă profundă de decenii, de unde nimeni nu ştie dacă va mai ieşi sau nu.
Bursa trebuie să fie o alternativă de finanţare pentru companii faţă de sistemul bancar, dar, fără ca cineva să cumpere acţiunile companiilor, nu poate să crească.
Pe baza precedentului din Polonia şi Ungaria, unde „s-au naţionalizat“ schemele pentru pilonul II, fără scandal prea mare, FMI, Banca Mondială sau Uniunea Europeană nu se vor împotrivi situaţiei din România, mai ales dacă prin această naţionalizare se acoperă deficitul la bugetul public de pensii şi astfel rămân mai mulţi bani în bugetul de stat, din care poţi satisface promisiunile electorale. Totul este ca deficitul bugetar să se încadreze în 3% din PIB.
Dacă de decizia lui Tăriceanu depinde viitorul pilonului II sau nu, PSD are un as în mânecă, imbatabil.
Dacă ar da fiecărui contriburtor la pilonul II câştigul obţinut până acum în urma administrării private. Asta ar însemna pentru fiecare contribuitor câte 300, 1000, 2000, 3000 de euro, etc, în fucţie de cât a fost contribuţia şi câştigul obţinut.
După 10 ani de contribuţie la un fond de pensie privată obligatorie cei mai mulţi dintre români au strâns în cont circa 5.400 de lei, cea mai mare parte din bani fiind formată din sumele virate anual, arată un calcul prezentat ieri de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) la conferinţa ÑPrimii 10 ani de pensii private obligatorii în Româniaì.
În medie un participant a virat timp de 10 ani contribuţii anuale totale de 4.362 lei din salariul brut la un fond de pensii Pilonul II, în timp ce câştigul pe care i l-a generat administratorul fondului s-a situat la circa 1.267 de lei. Participantul la Pilonul II nu a încasat în cont efectiv 1.267 de lei, ci doar 1.054 de lei, având în vedere că a trebuit să plătească comisioane în valoare de 213 lei administratorului fondului de pensii. Pe lângă aceste comisioane, la vârsta pensionării participantul la Pilonul II va trebui să plătească un impozit de 16% din valoarea totală a sumei din cont.
Toată lumea ar prefera să ia banii cash pe loc şi să mai vedem ce se întâmplă cu pilonul II. Pentru PSD ar fi un dar electoral extraordinar.
