Euro a urcat ieri la maximul ultimei luni şi jumătate şi se apropie de nivelul de 4,44 lei, pe fondul tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale, în timp ce dolarul a coborât sub pragul de 3,9 lei pentru prima dată în ultima jumătate de an. Euro s-a apreciat ieri cu un ban, iar dolarul american a marcat o cădere de peste şase bani.
Dolarul a pierdut peste 3% din valoare în ultimele două săptămâni, din cauza impactului negativ al turbulenţelor de pe pieţele bursiere, generate de temerile privind o eventuală încetinire a ritmului de creştere a economiei globale, ceea ce face mai puţin probabilă o creştere a dobânzii-cheie la dolari de luna viitoare. Moneda americană se apreciase puternic în ultimul an tocmai pe fondul aşteptărilor privind creşterea ratelor de dobândă, ceea ce a determinat investitorii să se refugieze în active denominate în dolari.
Pe pieţele internaţionale, euro a urcat la 1,16 dolari, minimul ultimelor şapte luni, ceea ce s-a reflectat şi pe piaţa internă, unde cotaţia leu-dolar este calculată pe baza parităţii euro-dolar pe pieţele internaţionale şi leu-euro pe piaţa internă. Creşterea încrederii investitorilor în euro a generat însă pe de altă parte o depreciere a monedelor pieţelor emergente, inclusiv a leului. Leul a avut ieri o depreciere mai puternică faţă de alte monede din regiune.
Analiştii consideră că este normal să vedem presiuni de depreciere a leului în condiţiile amplificării tensiunilor pe pieţele financiare internaţionale şi ale creşterii aversiunii faţă de risc. Iar volatilitatea ar putea să predomine şi pe piaţa financiară internă până la stabilizarea pieţei financiare din China, a doua economie a lumii, care a generat turbulenţele de pe pieţele financiare.
„Tensiunile sunt în creştere pe pieţele internaţionale, dar nu cred că suntem încă martorii unei noi crize, chiar dacă există acest risc. În contextul unui mediu internaţional mai riscant, mai volatil, este normal să vedem presiuni în direcţia deprecierii leului. Ea însă nu pare a fi consecinţa unor ieşiri substanţiale de capital, ci mai degrabă a unor prepoziţionări“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.
În perioada recentă am asistat la intensificarea percepţiei de risc pe pieţele financiare internaţionale. În primul rând, piaţa financiară din China se confruntă, de la jumătatea lunii iunie, cu volatilitate ridicată şi tendinţă descendentă, evoluţii determinate şi de provocările tranziţiei spre un nou model economic (aspect reflectat şi de deciziile băncii centrale cu privire la cursul de schimb). În al doilea rând, în SUA, banca centrală a semnalat că este pregătită să demareze ciclul de creştere a ratei de dobândă de referinţă. Astfel, în ultimele şedinţe de tranzacţionare indicii bursieri au scăzut semnificativ în China, cu efecte de spill-over pe bursele lumii, explică Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
În acest context, se poate nota o creştere a volatilităţii pe piaţa financiară internă, evoluţie care reflectă o reorientare a fluxurilor de capital spre clase de active cu grad mai redus de risc, dar şi posibile ieşiri de capital, apreciază Rădulescu.
„Până la stabilizarea pieţei financiare din China (a doua economie a lumii) considerăm că este foarte probabil ca volatilitatea să predomine şi pe piaţa financiară internă“.
Rădulescu susţine că, deocamdată, corecţiile de pe bursele internaţionale nu au determinat modificarea tendinţelor ascendente (cu alte cuvinte, aceste scăderi sunt binevenite pentru a reintra la cumpărare). Cu toate acestea, prelungirea perioadei de volatilitate în economia financiară va afecta sentimentul investiţional în economia reală.
Turbulenţele globale s-au resimţit şi pe piaţa monetară de la Bucureşti. Indicatorul Robor la 3 luni, pe baza căruia se stabileşte costul creditelor de retail în lei, a urcat la 1,38% pe an în şedinţa de ieri, un maxim al ultimelor trei luni şi jumătate. Chiar şi o creştere uşoară a dobânzilor pe piaţa interbancară se resimte în nivelul ratelor lunare plătite de debitorii persoane fizice şi companii. Şi aceasta în condiţiile în care dobânzile sunt la un nivel foarte jos şi chiar şi o creştere de o jumătate de punct procentual a indicatorului de referinţă înseamnă un plus de peste 10% la dobânda totală.
Şi ratele de dobândă pe termen scurt au crescut, chiar mai puternic decât cele pe termene mai lungi, odată cu începutul unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii. „Termenul limită de plăţi la buget pentru luna august de mâine (astăzi – n. red.) ar putea pune noi presiuni ascendente, însă considerăm că acestea sunt limitate de o perspectivă favorabilă a condiţiilor de lichiditate“, notează analiştii de la ING Bank.
