„Este foarte greu de spus ce va urma. Sunt tensiuni foarte mari şi pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară. Milioane de români privesc cu mare îngrijorare la ce se va întâmpla în perioada următoare“, a spus Alin Iacob, partener la Conso.ro, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Euro este cu aproape cu 50% mai sus în raport cu leul faţă de 2007. După problema majoră a francilor elveţieni, care în multe cazuri a depăşit o creştere de 100%, acum vine şi euro şi punctează nivelul de 50%.
„Am pus presiune pe monetar şi am pierdut şi cursul. Cursul s-ar mai putea reversa, dar în ceea ce priveşte ROBOR-ul, nu cred că se va opri prea curând tendinţa crescătoare. Mi-e teamă să nu asistăm în primăvare la un nivel ROBOR de 3,5%-4%.“
Pe de altă parte, Costin Lianu, profesor universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale, crede că deprecierea leului trebuie privită pe termen mediu pe lung şi că aceasta nu ar trebui să genereze panică sau temeri în piaţă. „Există mecanisme şi posibilităţi de a stăpâni acest fenomen. Deprecierea vine pe fundalul unui decalaj de competitivitate a economiei româneşti şi pe accentuarea deficitului balanţei comerciale. Cheia soluţiilor pe termen mediu şi lung este o agresivitate mai mare la export şi o competitivitate mai ridicată“, spune Lianu.
El consideră că lipsa de performanţă a economiei româneşti este principalul motiv din spatele deprecierii leului, şi că o economie ca noastră, fără competitivitate şi inovare nu poate trece aceste perioade de evoluţii nefavorabile ale cursului.
„Dacă studiem istoria economiilor naţionale, vedem că exact când există supraîncălziri ale creşterii economice, bazate pe consum, fix atunci apar deprecierile. Şi acestea vor duce la inflaţie, dacă nu avem un efort naţional pentru competitivitate şi de urmărire a unor strategii. Ce ne omoară este viziunea asupra competitivităţii româneşti“, explică Lianu.
Ratele EUROBOR şi LIBOR sunt relativ stabile, ţin de o anumită constanţă, iar mişcările nu au o amplitudine atât de mare şi nu sunt atât de bruşte mişcările ca ROBOR.
„Cei care au făcute conversie din francul elveţian în lei au scăpat de şocul francului şi au luat în plin şocul creşterii dobânzilor. Nu ar fi nicio surpriză să ne prindă primăvara cu o rată ROBOR mult mai mare decât este în momentul de faţă. Oamenii vor critica că am criticat că s-au împrumutat în valută, iar acum pare că nici în lei nu este o opţiune foarte bună“, spune Alin Iacob. El explică faptul că există situaţii în care legea le permite băncilor să nu aplice direct noile tarifele ROBOR consumatorilor, Ordonanţa 50 şi Ordonanţa 52 având texte legislative care permit băncilor să nu transpună ad-litteram costul monetar în costul consumatorilor.
„O perioadă băncile ar putea face lucrul acesta, pentru situaţii speciale şi categorii vulnerabile de clienţi, să fie o perioadă tampon. Totuşi, pe termen lung trebuie găsite soluţii, dacă nu vrem ca şi creditele în lei să devină neperformante.“
Una dintre potenţialele soluţii la volatilitatea cursului ar fi aderarea la euro, este de părere Costin Lianu. Aceasta ne-ar oferi un scut, un mecanism de stabilizare monetară, spune el.
„Aderarea la euro ne-ar oferi un scut, mai ales că economia românească este mai puţin competitivă. Teama economiştilor este că economia naţională nu a ajuns la criteriile de convergenţă privind datoria şi competitivitatea.“
Cotaţia BNR de ieri plasa euro la o valoare de 4.6497 lei. Cursul de schimb a depăşit marţi un nou minim istoric de 4,6551 lei pentru un euro, cel mai slab leu de la apariţia monedei unice europene. La începutul lunii noiembrie cursul oficial de schimb era de 4,5984 lei pentru un euro, ceea ce înseamnă o depreciere de 1,2% a leului. Comparativ cu nivelul de la începutul anului, leul înregistrează o depreciere de aproape 3%.
Costin Lianu, profesor universitar ASE: „Deprecierea vine pe fundalul unui decalaj de competitivitate a economiei româneşti şi pe accentuarea deficitului balanţei comerciale“
