♦ Guvernul a aprobat marţi seară două ordonanţe de urgenţă - prima privind administraţia publică şi cea de-a doua privind o aşa-numită relansare economică. Nu avem de-a face cu o „reformă”, atât de mult trâmbiţată, dar este un început, spun economiştii.
Dincolo de multele prevederi ale primului act normativ, ceea ce a atras atenţia au fost măsurile preconizate de reducere a cheltuielilor de personal ale administraţiei publice, locale şi centrale, cu 10%, şi a numărului de angajaţi cu 10%. Sunt prevederi care merg mână în mână pentru că, dacă reduci personalul, automat reduci chetuielile salariale. Sunt doar trei căi ce pot fi urmate în acest caz: reduci personalul, reduci veniturile salariale sau tai sporurile. Cum guvernul, care crede că poate face, în acest an, economii de 1,6 mld. lei din cheltuielile de personal şi de 3 mld. lei în 2027, nu va tăia salariile de bază - criza financiară din urmă cu 15 ani, când salariile au fost reduse cu 25%, nu s-a şters din memoria colectivă - rămân reducerile de personal şi eliminarea sporurilor. Dacă reducerea de personal şi reducerea de cheltuieli salariale nu ar fi fost legate, ar fi fost simplu. Pentru că reducerile vizează aproximativ 46.000 de posturi în administraţie. Din aceste 46.000 de poziţii, aproape 27.000 sunt posturi vacante. Dar eliminarea posturilor vacante nu înseamnă şi reducere de cheltuieli, prin urmare, reducerea trebuie făcut prin restrângerea reală de personal. 6.000 de posturi de consilieri vor fi reduse de la cabinetele demnitarilor şi 27.000 sunt vacante. Deci sunt încă 13.000 de poziţii reale ce trebuie reduse.
2026 este un an de tranziţie. Unităţile Administrativ-Teritoriale (UAT) pot opta între reducerea de personal care antrenează reducerea cheltuielilor de personal şi reducerea doar a anvelopei salariale. Din 2027, reducerea de personal devine obligatorie.
„Probabil că reducerile se vor face prin eliminarea celui de-al 13-lea salariu, prin reducerea unor sporuri. Se reduc acum puţin şi, la anul, sau peste doi ani o luăm de la capăt. Ce s-a propus nu este o reformă. O reformă adevărată ar fi presupus comasări de UAT-uri. Sunt prea multe, prea stufoase”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.
„Este posibil ca această aşa-numită reformă să se facă pe hârtie, având în vedere numărul mare de posturi neocupate ce vor fi şterse. Salariile de bază nu vor fi reduse, vorbim, până la urmă, de reduceri ale fondurilor de salarii. Vor exista proteste, vor exista acuzaţii, dar ce a stabilit coaliţia de guvernare este o direcţie ce trebuie urmată. Fiind o măsură cu bătaie lungă, ea ar trebui să beneficieze de un solid suport politic şi nu am văzut această solidaritate în coaliţie în lunile din urmă”, comentează profesorul de economie Aurelian Dochia.
Pentru primării, anul 2026 este unul de tranziţie. Edilii pot opta dacă doar scad cheltuielile sau fac şi concedieri. Din 2027, restructurările devin obligatorii.
Prevederile reducerii cheltuielilor de personal cu 10% nu se aplică instituţiilor din învăţământul de stat, spitalelor publice şi serviciilor publice de ambulanţă, instituţiilor publice de cultură şi instituţiilor publice din apărare şi ordine publică. De asemenea, reducerea cu 10% a posturilor ocupate nu se aplică sistemelor de învăţământ şi cultură, spitalelor publice şi serviciilor publice de ambulanţă. Şi alte instituţii sunt scutite: apărarea, ordinea publică şi securitatea naţională. În aceste cazuri, intervin măsuri compensatorii: va creşte vârsta de pensionare pentru militari şi poliţişti, va fi redus sporul pentru doctorat cu 50%. În domeniul medical, va fi introdus un nou sistem de clasificare a spitalelor şi un sistem de salarizare după performanţă.
Pachetul de reformă economică
Vorbind despre “pachetul de relansare economică”, adoptat, la rându-i, prin ordonanţă de urgenţă, ministrul finanţelor, Alexandru Nazare, s-a referit la el ca la “un instrument strategic de 5 miliarde de euro, cu aplicare din acest an până în 2032”. Potrivit demnitarului, acest pachet ce se adresează IMM-urilor şi marilor companii şi introduce patru noi scheme de ajutor de stat, “transformă radical modelul de dezvoltare al economiei româneşti: de la consum la investiţii scalabile, la inovaţie, valoare reală adăugată şi producţie autohtonă.”
O schimbare de paradigmă pentru modernizarea economică a României, spune el.
Dacă guvernul a obţinut spaţiu fiscal, în urma majorărilor succesive de taxe, atunci ar fi trebuit să dea înapoi, în primul rând, ce a luat. Adică să relaxeze fiscalitatea, comentează Adrian Codirlaşu: „Trebuie să reducem ce ne-a adus aici, adică taxele. Trebuie impulsionat consumul, care este principalul motor de creştere al economiei noastre (în ciuda a ce spune ministrul de resort - n. red.)”. Taxele ne-au adus aici, acestea ne-au prăbuşit în recesiune. Evident, taxele nu stimulează consumul. Reducerea lor o face. Înainte de orice discuţie despre cine ştie ce scheme de ajutor de stat, trebuie să reduci taxele, dacă ai spaţiu fiscal”.
