Eveniment

Timişoara – oraşul în care 1,5 euro din 10 vin de la UE

Timişoara – oraşul în care 1,5 euro din 10 vin de la UE

Autor: Oana Motei

02.03.2014, 20:32 1325

Timişoara şi-a bugetat în 2014 venituri 1,39 mld lei, în creştere cu 6,9% faţă de anul trecut. Principalele surse de venit ale bugetului local sunt impozitele pe venitul angajaţilor (330 mil. lei), impozitele locale (183 mil. lei), dar şi fondurile europene care înseamnă 14% din veniturile aşteptate.

„Într-o anumită măsură, avem lucrări rea­li­zate pentru care aşteptăm rambursare de la Uniu­nea Europeană. În cea mai mare parte însă sunt sume pe care le vom cere de la Uniu­nea Europeană în acest an“ a explicat pentru ZF primarul Timişoarei Nicolae Robu situaţia bu­getului local în care fondurile europene ocupă un loc central în cheltuielile de investiţii.

Timişoara şi-a bugetat în 2014 venituri din fonduri UE nerambursabile la bugetul general de 193,5 mil. euro (43,4 mil. euro). Practic, aproa­pe 15% din bugetul estimat al munici­piu­lui de aproape 1,4 mld. lei – şi el un record – ar ur­ma să vină din fondurile UE, potrivit buge­tului aprobat de consilierii municipali.

Dacă în 2011 bugetul Timişoarei a mizat pe 68 mil. lei de la UE, suma a crescut de trei ori, 3 ani mai târziu, la 193  mil. lei, ceea ce în­seam­nă 55% din bugetul unui oraş precum Bră­ila, aflat în top 10 al oraşelor româneşti din punctul de vedere al veniturilor. Întreg bugetul de investiţii al Timişoarei, fonduri UE şi fon­duri locale - 378 mil. lei - reprezintă jumătate din bugetul Iaşiului, care este cel mai populat oraş al României, după Capitală.

Cei 193 de milioane de lei de la UE pe care bugetul Timişoarei mizează în 2014 sunt mai mulţi decât sumele din aceeaşi sursă pe care se bazează Bucureştiul (149 mil. lei din subvenţii naţionale care provin din bani europeni, întrucât Capitala nu se califică direct pentru toate tipurile de fonduri, având un nivel de dezvoltare peste medie).

Faptul că Timişoara  începe să atragă din ce în ce mai mulţi bani europeni este un caz izolat sau problema absorbţiei reduse tinde să se amelioreze, cel puţin în ceea ce priveşte comunităţile loca­le? Dragoş Pâslaru, consultant pen­tru dezvoltare economică, explică: „Există două paliere, cel ca­ntitativ şi cel calitativ.  Pe cel cantitativ, chiar s-au primit banii. În decembrie anul trecut ministrul de externe a trimis cereri, iar acum o săptămână au intrat banii, în jur de 1,2 miliarde de euro“.

Calitativ, însă, este uşor prematur să tragem o concluzie pentru că mare parte a proiectelor se află în implementare, spune analistul: „Putem vedea însă şcoli, spitale deja realizate, de exemplu secţia reabilitată pe imagistică a spitalului Elias. O analiză efectivă se poate face la 2-3 ani după ce se termină procesul de absorbţie.“, a adăugat Pâslaru.

El spune că schimbările care au intervenit în legislaţie, în ultima vreme în privinţa absorbţiei fondurilor UE sunt de bun augur şi constituie premisă pentru corectarea unei stări de fapt.

„Există schimbări care au fost făcute şi au influenţat nivelul de absorbţie al fondurilor. Două dintre ele sunt schimbări majore: introducerea cererii de plată, realizată în urma negocierii cu Trezoreria, care a rezolvat partea de cash flow. Schimbarea aceasta a ajutat în special proiectele POSDRU, deci proiectele pe resurse umane. În ceea ce priveşte firmele private, care au apucat deja să depună scrisorile de conformitate, pe acestea le-a ajutat mai puţin. A doua schimbare este că li s-a permis companiilor private să nu mai urmeze regulile achiziţiilor publice. La fel, pe parte de coordonare a fost realizat un program prin care au fost puşi la dispoziţie sute de experţi pentru evaluarea proiectelor. În vara anului 2013, sute de experţi au fost puşi la dispoziţie ca să se ajungă la zi. S-a făcut în 4 luni ce nu s-a facut într-un an jumate - doi. Nu sunt semne că se poate extrapola pe urmatoarele luni, pentru că atunci erau foarte multe proiecte pe stoc, acum am ajuns cât de cât mai la zi.“

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.03.20140

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO