Eveniment

Ţiriac are dreptate: statul a cheltuit împrumutul de la CE pe salarii şi pensii, spun analiştii

Autor: Claudia Medrega

07.03.2011, 23:57 62

Presiunea publică şi a populismului politic au înclinat balanţaspre folosirea banilor de la Comisia Europeană şi Banca Mondială,primiţi în baza acordului de finanţare care a totalizat aproape 20mld. euro, pentru salarii, pensii şi alte ajutoare sociale îndefavoarea investiţiilor, consideră analiştii economici.

Omul de afaceri Ion Ţiriac a reproşat recent Guvernului că nu afăcut nimic pentru oamenii de afaceri ca să-i convingă să-şicontinue investiţiile, împrumuturile luate de Guvern fiind folositepentru plata pensiilor şi a banilor necesari funcţionăriisistemului public.

Deşi în economia reală semnele evidente ale unei ieşiri dinrecesiune se lasă aşteptate, şefii PDL au început campaniaelectorală, susţinând că România a ieşit din criză datorită acestuiguvern.

Analiştii au repetat în ultimii doi ani că investiţiile, înspecial în infrastructură, au fost neglijate, soluţia găsită pentruatingerea ţintelor de deficit agreate cu FMI fiind reducereasubstanţială a cheltuielilor de capital.

"În ceea ce priveşte destinaţia sumelor împrumutate de laComisia Europeană şi Banca Mondială, discuţia se întoarce ladilemele mijlocului de an 2010: plata salariilor din sectorulpublic, a pensiilor şi a altor ajutoare sociale (55,2% dincheltuielile bugetare totale în 2010, în creştere cu 0,6% faţă de2009) versus investiţii de capital şi cofinanţarea proiectelorfinanţate din bani europeni (14,1% din cheltuielile bugetare în2010, cu 6,3% mai mari decât în 2009, exclusiv pe seamacofinanţării proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile). Cutoate că utilitatea investiţiilor publice nu este contestată denimeni, presiunea publică, a media şi a populismului politic auînclinat balanţa înspre prima destinaţie", a comentat Dan Bucşa,şeful departamentului cercetare al Bancpost.

El apreciază că reforma cheltuielilor publice ar trebui săscoată cât mai mult structura cheltuielilor bugetare de subinfluenţa politicului (sinonimă cu presiunile populiste, înRomânia) prin stabilirea unor reguli fiscale care să limitezecheltuielile nejustificate. "De exemplu, bugetele anuale aleRomâniei postcomuniste conţin un capitol supradimensionat decheltuieli cu bunurile şi serviciile (14,7% din total în 2010 -adică mai mult decât investiţiile şi cofinanţările luate împreună -în creştere cu 5,2% faţă de 2009)."

În ceea ce priveşte împrumutul de la FMI, Bucşa a amintit că afost acordat pentru a atenua efectele negative ale ieşiriicapitalurilor străine pe perioada reaşezării economiei (recesiuneşi reluarea creşterii economice). "În mod excepţional, o parte dinbani au finanţat deficitul bugetar. Autorităţile române nu puteaudecide destinaţia banilor care au alimentat rezervele BNR din cauzaprevederilor clare ale acordului de împrumut cu FMI."

În viziunea lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal,înfiinţat pentru evaluarea şi monitorizarea independentă apoliticii finanţelor publice, câteva dintre obiectivele acorduluiîn mare parte nerealizate privesc arieratele - care au continuat săfie un blocaj major pentru sectorul privat, TVA - care a fostmajorată, deşi era vorba să fie menţinută, şi faptul că facturasocială nu a fost redusă suficient de mult astfel încât să seelibereze resurse din buget pentru investiţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO