Cele mai mari 30 de plăţi realizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) în primul semestru totalizează aproape 750 mil. euro, arată o analiză a ZF pe baza informaţiilor transmise de companie.
În total, CNADNR a achitat facturi de aproape 850 mil. euro în primele şase luni ale acestui an, ceea ce înseamnă că cele mai bine plătite 30 de companii sau asocieri de companii au încasat aproape 90% din banii pe care compania de drumuri i-a alocat pentru plăţi în primul semestru.
„Bugetul CNADNR în anul 2013 este în valoare de 5,8 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro – n.red.)“, arată CNADNR într-un răspuns semnat de directorul general interimar al instituţiei, Mircea Pop. Deşi Mircea Pop şi-a anunţat demisia la începutul acestui an, după şase luni el este în continuare cel care conduce CNADNR şi semnează toate documentele pe care compania le eliberează.
Cea mai bine plătită companie în primele şase luni ale acestui an a fost Spedition UMB, firmă controlată de omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu.
Compania a încasat circa 102 milioane de euro pentru lucrări precum construcţia primului lot al autostrăzii Timişoara-Lugoj, pe care l-a finalizat deja de circa nouă luni, sau reabilitarea drumurilor naţionale 24, 2 sau 12. Locul al doilea în topul celor mai bine plătite companii este ocupat de italienii de la Astaldi, care au primit circa 100 de milioane de euro pentru construcţia de autostrăzi precum Cernavodă-Constanţa (care este finalizată de anul trecut) sau Orăştie-Sibiu. Pe poziţiile a treia şi a patra figurează austriecii de la Strabag, care au primit prin două firme pe care le controlează în România 59, respectiv 47 de milioane de euro, pentru lucrări precum autostrada Deva-Orăştie, deschisă circulaţiei în urmă cu o lună şi jumătate, sau autostrada Orăştie-Sibiu.
Şi americanii de la Bechtel, cu care statul a reziliat recent contractul de construcţie a Autostrăzii Transilvania, au primit de la CNADNR circa 41 de milioane de euro în primul semestru. Compania de drumuri a decis să încheie contractul cu Bechtel pentru singurul tronson de autostradă pe care îl mai construia, Suplacu de Barcău-Borş, înţelegerea de reziliere incluzând şi plata unor despăgubiri de circa 37 de milioane de euro către firma americană. Americanii nu au construit nici măcar un centimetru de autostradă de la începutul anului până în luna mai, când contractul a fost reziliat, arată informaţiile transmise în ultimele luni de CNADNR.
Potrivit documentelor transmise de CNADNR, o mare parte din plăţile realizate de compania de drumuri în primul semestru se referă la lucrări ce au fost deja executate şi chiar şi deschise circulaţiei încă de anul trecut, aşa cum este cazul autostrăzilor Bucureşti-Ploieşti sau Timişoara-Lugoj (lot 1). Astfel, CNADNR a plătit anul acesta o serie de facturi restante din anii anteriori, doar o parte din bani fiind direcţionaţi către continuarea lucrărilor aflate în derulare.
ZF publică topul celor mai mari plăţi realizate de CNADNR la scurt timp după ce a arătat că în primele şase luni ale acestui an compania de drumuri a semnat contracte noi de doar 6 milioane de euro. Aceştia sunt doi indicatori ai situaţiei dezastruoase în care se află infrastructura rutieră din România, în contextul în care deşi avem doar 548 de kilometri de autostrăzi, statul a redus puternic cheltuielile pentru investiţii şi nu mai plăteşte în prezent decât facturi mai vechi către constructori, fără a demara prea multe noi proiecte. Proiectele de autostrăzi aflate în prezent în construcţie sunt deja în întârziere, având în vedere că multe dintre şantierele situate pe Coridorul IV paneuropean aveau ca termen de finalizare luna aprilie a acestui an, însă data la care vor fi deschise circulaţiei a fost decalată cu cel puţin câteva luni, în condiţiile în care stadiul lor fizic de execuţie nu depăşeşte 55-70%.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
