Eveniment

Tot ce trebuie să ştii despre Coronavirus: 10 întrebări şi răspunsuri despre epidemia care a pus întreaga planetă în stare de alertă

Tot ce trebuie să ştii despre Coronavirus: 10 întrebări şi răspunsuri despre epidemia care a pus întreaga planetă în stare de alertă

Autor: Eduard Ivanovici

29.02.2020, 01:17 39928

Un virus nou a luat naştere anul trecut în oraş chinez Wuhan, cauzând o epidemie uneori fatală care a devenit ulterior o urgenţă la nivel global. 2019-nCoV aparţine unei familii de virusuri care se pot manifesta prin simple răceli până la sindroame respiratorii acute precum SARS, virus care a izbucnit în Hong Kong şi a ucis aproape 800 de oameni între 2002 şi 2003, scrie Bloomberg.

1.     De ce este virusul atât de rău?

Virusul a fost descris drept „insidios” datorită numărului mare de oameni care se simt suficient de bine cât să îşi ducă la capăt sarcinile zilnice, infestând astfel şi alte persoane. În doar două luni, numărul confirmat de morţi l-a depăşit pe cel înregistrat de epidemia de SARS. La începutul lunii februarie, rata mortalităţii era de circa 2%, semnificativ mai puţin faţă de 10% pentru SARS. Însă numerele nu pot fi nesigure până în acest punct al epidemiei. Unii experţi au declarat că numărul exact de persoane infectate este cuprins între 75.000 şi câteva sute de mii, majoritatea neştiind că sunt infectaţi.

2.     Ce face?

Infecţiile par să cauzeze afecţiuni minore asupra copiilor, adolescenţilor şi adulţilor tineri şi mai severe asupra persoanelor în vârstă. Primele semne sunt febra, tusea uscată şi oboseala şi nu se manifestă iniţial ca o răceală clasică. În cazurile severe, studiile sugerează că virusul invadează celulele, cauzând dificultăţi respiratorii şi stări inflamatorii şi congestii asociate cu pneumonia. Puţin peste jumătate dintre pacienţi au dezvoltat un sindrom acut la nivel respirator. În plus, s-a înregistrat un număr mare de decese pentru pacienţii cu boli cardiovasculare.

3.     Cum se compară cu alte epidemii?

Din punct de vedere genetic se aseamănă cu SARS, dar pare să fie mai blând în ceea ce priveşte simptomele şi rata mortalităţii. Un alt virus înrudit, MERS-CoV, care a luat naştere în 2012, a dus la moartea a 34% din 2.499 de cazuri raportate. Prin comparaţie, 50 de milioane de oameni au murit în pandemia din 1918 de gripă spaniolă care a infectat aproape o treime din populaţia planetei.

4.     Cum se răspândeşte?

Cel mai probabil, prin picăturile aproape invizibile pe care le emite o persoană atunci când vorbeşte, tuşeşte şi respiră, putând fi transmise direct către persoanele din imediata proximitate prin atingerea mâinilor sau a altor suprafeţe. Există un risc, până acum doar la nivel teoretic, conform căruia virusul poate fi transmis prin fecale sau prin particule mici – aerosoli. Pe deasupra, oamenii care nu au manifestat niciun simptom pot răspândi boala.

5.     Cât de contagios este?

Epidemiologii încearcă să definească potenţialul de contagiune estimând numărul de oameni care pot fi infectaţi de o persoană. Măsurătoarea este doar un indicator care reprezintă gradul înalt de controlare a unei epidemii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii au publicat un număr cuprins între 1,4 şi 2,5 pentru 2019-nCoV, în timp ce un grup din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe a publicat un număr de 4,08 potenţiale persoane infestate de către un singur om.

6.     De ce se numeşte coronavirus?

Coronaviruşii sunt numiţi după forma de coroană pe care o au. Există o întreagă familie. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat că mai multe variante ale virusului iau naştere periodic de-a lungul globului, câteva versiuni circulând deja în rândul animalelor fără să infesteze oamenii. Coronaviruşii tind să se transforme şi să evolueze, ceea ce înseamnă că nivelul de risc pe care îl posedă se poate schimba cu cât continua să circule de la persoană la persoană.

7.     De unde a venit?

Virusul a luat naştere la începutul lunii decembrie în Wuhan, un oraş industrial de 11 milioane de locuitori din provincia Hubei. Iniţial, s-a crezut că sursa virusului se afla în fructele de mare, dar o treime din primele 41 de cazuri nu aveau nicio conexiune cu acest tip de alimente. Cel mai probabil, cei responsabili pentru epidemie ar fi liliecii cumpăraţi din piaţa publică din Wuhan.

8.     Cât de grav poate fi un nou virus?

Mereu vor exista temeri în momentul în care ia naştere un nou agent patogen în oameni deoarece, de cele mai multe ori, imunitatea oamenilor este destul de scăzută şi, de obicei, nu există tratamente sau vaccinuri specifice. Noii coronaviruşi, nemaiîntâlniţi până acum la oameni, reprezintă un motiv serios de îngrijorare deoarece nu erau cunoscuţi să declanşeze epidemii complicate care să îmbolnăvească mii de oameni.

9.     Cât de îngrijorat ar trebui să fiu?

În comparaţie cu SARS, s-au raportat relativ puţine cazuri în afara Chinei. Dar în Hubei, mii de oameni au fost spitalizaţi în timp ce câteva sute sunt trataţi intensiv în unităţi speciale, creând ceea ce autorităţile chineze au descris ca fiind „o criză publică extremă”. Într-un spital din Wuhan, infecţiile s-au răspândit rapid în rândul personalului şi al pacienţilor, potrivit unui studiu publicat în Jurnalul Asociaţiei Medicale Americane.

10.    Ce fac autorităţile?

Guvernul chinez a declarat stare de carantină în Wuhan şi în peste 10 oraşe din regiune, restricţiile de călătorie afectând aproape 50 de milioane de oameni. Noi spitale au fost construite în doar câteva zile, accelerând producţia de echipamente medicale. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a declarat stare de urgenţă globală, mişcare ce urmăreşte mobilizare pe plan internaţional. Câţiva oameni acuzaţi că ar fi transmis informaţii false despre epidemie sunt puşi sub acuzare în câteva ţări din Asia. Hong Kong, centrul financiar al Chinei, a anunţat o serie de restricţii asupra călătoriilor spre China continentală. Statele Unite, Australia şi India au oprit accesul non-cetăţenilor care vin din China, chiar dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii a numit aceste măsuri ca fiind „nenecesare”.

AFACERI DE LA ZERO