♦ ♦ „Teza mea principală este că aceasta nu este o problemă tehnică, ci una psihologică. Ţine de modul în care reacţionează oamenii, de ceea ce vor auzi şi de modul în care putem influenţa percepţia lor” ♦ „ Directiva creează o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte remuneraţia şi criteriile de stabilire a salariilor. Pe de altă parte, avem legislaţia concurenţei, care rămâne foarte prudentă în ceea ce priveşte schimburile de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între angajatori concurenţi.”
Implementarea directivei europene privind transparenţa salarială promite să schimbe fundamental modul în care companiile îşi construiesc politicile de remunerare şi relaţia cu angajaţii. Departe de a fi un simplu exerciţiu de conformare, miza este una mare în companii: de la productivitate şi retenţie, până la cultură organizaţională, riscuri juridice şi echilibru psihologic în organizaţii.
Trei perspective, academică, psihologică şi juridică, conturează o imagine nuanţată: transparenţa salarială poate genera beneficii reale, dar vine la pachet cu riscuri care, dacă nu sunt gestionate într-un mod potrivit, pot strica exact ceea ce îşi propune să îmbunătăţească.
„Cred că există beneficii imense pentru angajatori. Există, desigur, şi riscuri şi efecte adverse, dar acestea pot fi gestionate. Probabilitatea de a reţine angajaţii cei mai productivi creşte, la fel şi şansele de a îmbunătăţi productivitatea. Există efecte negative, dar în special atunci când vorbim despre publicarea salariilor la nivel orizontal. Toate datele arată că efectele directivei vor fi, per ansamblu, pozitive. Cred că vor apărea şi presiuni pentru ca şi alte aspecte din companie să devină transparente. Sunt multe de câştigat pentru companii, atâta timp cât conştientizăm că pot apărea riscuri şi le gestionăm corect”, a spus Peter Bamberger, profesor la Universitatea din Tel Aviv şi director de cercetare al Institutului Smithers al Şcolii Cornell ILR, în cadrul evenimentului „When Pay Becomes Transparent: Psychological and Organizational Implications”, organizat de Asociaţia de Psihologie Industrială şi Organizaţională (APIO – România).