„Transportul feroviar este una dintre mizele viitorului, este un mod de transport pe care tot mai multe ţări mizează. Din păcate, prin deciziile care s-au luat la noi în ultimii ani, nu rezultă acest lucru, iar transportatorii din zona feroviară se plâng de avansul pe care l-a luat transportul rutier. Transportul rutier este avantajat de viteza comercială. La transportul de marfă, pe calea ferată avem o viteză de 21 de kilometri pe oră, iar la cel de călători este de 43 de kilometri pe oră. Lucrurile acestea afectează activitatea comercială a companiilor din domeniu“, a afirmat Neagoe la conferinţa Mediafax Talks about Transport & Logistics.
El a adăugat că piaţa feroviară din România nu are parte de o viziune coerentă, existând un management defectuos. „Au fost priorităţi care s-au stabilit pentru un timp scurt şi nu există o privire de ansamblu a transportului feroviar. Lucrul acesta determină o anumită ineficienţă în transportul feroviar românesc. Pentru transportul comercial cu viteze sporite vom vedea că sunt nişte segmente, Bucureşti-Constanţa, Bucureşti-Braşov, Bucureşti-Giurgiu. În Master Plan nu a existat o viziune ca aceste investiţii să traverseze ţara. Nu putem traversa România şi rămânem undeva pe la mijloc. Nu înţeleg care a fost raţiunea, dar probabil că ea există“, a mai spus Neagoe.
Oficialul apreciază că liniile interoperabile care nu sunt rentabile în prezent nu ar trebui desfiinţate, întrucât peste câţiva ani s-ar putea dovedi utile.
„Nu putem desfiinţa linii interoperabile doar pentru că la un moment dat nu sunt rentabile. Trebuie căutate formule de eficientizare, pentru că s-ar putea să scoatem din operare linii care peste câţiva ani sunt necesare. Uneori, din perspectiva unei eficienţe foarte rapid argumentată, desfiinţăm lucruri care vor putea avea sens. Să nu ajungem în situaţia în care mai întâi tăiem şi abia apoi măsurăm“, a explicat Neagoe.
Pe de altă parte, Robert Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor, spune că reabilitarea căilor ferate este o problemă majoră a transportului feroviar, iar modernizarea a 4.000 km de cale ferată în perioada 2015-2030, propusă în Master Planul General pentru Transport, nu este suficientă.
„Reabilitarea căilor ferate este o problemă foarte mare, dar nu singura a transportului feroviar. De multe ori am zis că infrastructura, calea de rulare este problema transportului feroviar. Ne dăm seama însă când avem două căi ferate reabilitate că trecem la un alt nivel, la problema materialului rulant. Şi pe Bucureşti-Constanţa, unde vorbim de o cale ferată modernizată, avem deja această problemă, pentru elementele de tracţiune şi pentru vagoane. Deja trebuie să anticipăm următorii paşi, lucru pe care Master Planul l-a făcut. Vorbim de reabilitarea a 4.000 de km de cale ferată, ceea ce este foarte mult dacă privim în urmă, dar nu este însă suficient“, a declarat Dobre.
