Acordul care l-a determinat pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, să detensioneze o criză în escaladare privind Groenlanda deschide calea pentru consolidarea securităţii NATO în regiunea arctică şi pentru contracararea influenţei Rusiei şi Chinei, potrivit unor oficiali europeni familiarizaţi cu discuţiile.
Cadrul invocat de Trump după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Forumul Economic Mondial de la Davos, prevede amplasarea de rachete americane, acordarea de drepturi miniere menite să limiteze interesele chineze şi o prezenţă NATO întărită în regiune, au declarat surse europene.
Potrivit aceloraşi surse, acordul este condiţionat de angajamentul preşedintelui american de a nu impune tarife comerciale statelor europene, reducând astfel cea mai gravă ameninţare la adresa alianţei transatlantice de la fondarea NATO, după Al Doilea Război Mondial.
„Când vorbim despre protejarea Arcticii, cu prioritate pentru Groenlanda, trebuie să alocăm mai multă energie, timp şi atenţie, deoarece ştim că rutele maritime se deschid”, a declarat Mark Rutte într-un interviu acordat la Davos.
Chestiunea suveranităţii Groenlandei nu a fost abordată în negocieri, un punct considerat de oficialii europeni drept un progres semnificativ faţă de declaraţiile anterioare ale lui Trump, care au alarmat liderii europeni. De asemenea, nu a fost discutată explicit o creştere a numărului de trupe americane, deşi guvernul danez s-a declarat deschis unei astfel de opţiuni.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a subliniat că secretarul general al NATO nu are mandat să negocieze în numele statului Danemarca şi a reiterat că cedarea teritoriului Groenlandei către SUA este exclusă. „Trebuie să găsim o soluţie care să respecte dreptul internaţional şi suveranitatea”, a declarat aceasta pentru presa daneză.
Elemente ale acordului au mai fost discutate anterior la Washington, în cadrul întâlnirilor dintre o delegaţie daneză şi oficiali americani de rang înalt, şi includ formarea unui grup de lucru pentru securitatea Groenlandei, precum şi actualizarea unui acord din 1951 care oferă armatei americane libertate extinsă de acţiune în apărarea insulei în context NATO.
Donald Trump a declarat că termenii sunt încă în negociere, dar a descris rezultatul drept „acces total”, fără limită de timp. „Obţinem tot ce ne dorim, fără costuri”, a spus acesta, adăugând că achiziţionarea Groenlandei rămâne „posibilă”.
Importanţa strategică a Groenlandei a crescut pe fondul topirii gheţii arctice, care deschide noi rute maritime către Atlantic. Retorica preşedintelui american a provocat îngrijorare în rândul populaţiei locale, premierul Groenlandei cerând recent pregătiri pentru un scenariu de invazie militară, chiar dacă acesta rămâne improbabil.
