În prezent, este un haos total în organizarea taxiurilor, clienţii se lovesc de conduita nepotrivită a unor şoferi, de refuzul de a prelua unele curse, de imposibilitatea de a plăti cu cardul.
„Folosesc doar serviciile Uber şi Taxify pentru că nu trebuie să spui şoferului unde mergi şi să vezi apoi dacă îi convine sau nu. La Uber apreciez faptul că nu trebuie să mă asigur că am bani cash la mine sau că nu trebuie să caut să schimb banii la magazine pentru că şoferul nu are rest. Pui cardul în aplicaţie şi contul se debitează automat după fiecare cursă. Plata direct din aplicaţie este foarte utilă”, spune Simona, angajată într-o companie multinaţională din Capitală.
Asociaţiile de taxiuri au cerut eliminarea activităţii firmelor care nu au licenţă pentru transport de persoane, 50.000 de transportatori rutieri vor protesta pe 13 decembrie în mai multe oraşe din ţară şi pe 20 decembrie în faţa Guvernului, potrivit COTAR (Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România).
„Dacă ar exista o cerinţă să avem pe toate maşinile POS-uri, cititoare de carduri, am dota în două - trei săptămâni taxiurile. La un moment dat circa 2.000 de maşini din Capitală aveau şi POS-uri de la diferite bănci, dar la care s-a renunţat, le-am dat înapoi la bănci pentru că şoferii au spus că nu plăteau clienţii cu cardul. Noi suntem dispuşi să dotăm toate maşinile cu cititoare de carduri, astfel s-ar elibera şi bon fiscal, dar trebuie să ne ajute legislaţia, să existe această prevedere“, a spus Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR (Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România).
Mai mult, el spune că prin lege ar trebui prevăzută o sancţiune pentru şoferii care refuză curse şi pentru cei care nu dau restul. „Trebuie să ne ajute legea să organizăm activitatea de taximetrie, până acum nu ne-a ajutat, la Viena taximetriştii au cutii de mărunţiş, tot prin lege suntem de acord ca taximetriştii să aibă ţinută şi vocabular decente, adecvate calităţii de transportator“, a mai spus el.
În Bucureşti funcţionează 10.260 de taxiuri, şoferii nu oferă clienţilor posibilitatea plăţii cu cardul, mai mult, la plata cash mulţi nu dau restul şi nici nu eliberează bon fiscal. De cele mai multe ori clienţii sunt puşi în faţa unei negocieri cu şoferul de taxi, care solicită o anumită sumă pe cursa solicitată de client, unii taximetrişti refuzând inclusiv anumite curse. În ţară sunt 60.000 de licenţe de taxi în total.
Primăria Municipiului Bucureşti a anunţat că va impune „reguli clare“ pentru persoanele care practică taximetria, operatorii urmând să fie obligaţi să aibă o ţinută civilizată, un limbaj adecvat, maşini curate şi care să garanteze siguranţa cetăţenilor. Gabriela Firea, primarul Capitalei, a anunţat recent că vor circula prin Bucureşti numai taxiuri autorizate, după ce asociaţiile de taximetrişti licenţiaţi au cerut eliminarea concurenţei practicate prin sistemele de aplicaţii online. Oficialii Uber au transmis că serviciile de carsharing, de taxi şi transportul în comun constituie, împreună, soluţii care pot duce la reducerea aglomeraţiei, a poluării şi pot rezolva problema parcărilor din Bucureşti şi că peste 350.000 de bucureşteni se bazează pe Uber pentru drumurile zilnice iar mii de şoferi parteneri fac un venit în plus prin intermediul aplicaţiei şi contribuie astfel la bugetul public. Serviciile Uber au fost definite şi reglementate diferit de taxi în multe alte ţări, precum SUA, Marea Britanie, Franţa, Portugalia sau Estonia. În Bucureşti, peste 15% din utilizatorii Uber sunt turişti, potrivit Uber.