♦ Adrian Nica, preşedintele ANAF, instituţie responsabilă de colectarea a 100 mld. euro pe an, a spus într-un discurs ţinut la începutul săptămânii în faţa consultanţilor fiscali că priorităţile instituţiei pe care o conduce sunt legate de preţurile de transfer, analize de risc, indicatori de performanţă pentru angajaţii ANAF, întinerirea personalului, veniturile nejustificate şi nedeclarate ale persoanelor fizice, intervenţii înaintea concordatului şi valorificarea datelor pe care ANAF le colectează prin SAF-T.
Adrian Nica, preşedintele ANAF, spune că instituţia pe care o conduce pregăteşte o serie de schimbări în modul de administrare fiscală, de la un sistem fragmentat, judeţean, la unul centralizat, bazat pe analize de risc integrate, indicatori de performanţă pentru angajaţi şi utilizarea intensivă a datelor digitale. Într-o discuţie în cadrul conferinţei Anuale de Fiscalitate EY, şeful ANAF a vorbit despre direcţiile la care se uită cu atenţie în 2026, direcţii care merg de la reformarea abordării pe preţuri de transfer şi uniformizarea practicii de control, până la valorificarea datelor SAF-T, combaterea veniturilor nedeclarate ale persoanelor fizice şi intervenţia timpurie înainte de concordat.
Citiţi mai jos declaraţiile integrale ale preşedintelui ANAF:
Preţurile de transfer: revizuirea dosarelor şi o abordare unitară asupra speţelor
„Eu cred că ANAF este şi cred că trebuie să fie un partener pentru contribuabilul onest, aşa că vă ascult.
Aşa cum am comunicat în ultimul timp, scopul ANAF-ului este să fie mult mai activ în această parte a acordurilor de preţ în avans şi să venim în întâmpinarea dvs. Beneficiile acordurilor de preţ în avans sunt cunoscute, acordul de preţ în avans înseamnă o colectare uşoară, înseamnă mai puţine litigii, înseamnă o cunoaştere mult mai bună a activităţii contribuabililor şi cumva de aici putem să ne uităm comparabil la activităţi economice similare.
Primul lucru pe care l-am făcut a fost să retroactivăm perioada. La momentul preluării mandatului, această activitate era blocată total, aveam un stoc de lucrări. Este şi pentru noi o provocare să facem această activitate să funcţioneze pentru că personalul ANAF în această zonă a fost dimensionat prost, este nevoie şi de o pregătire superioară pentru că, dacă alegi să activezi într-o administraţie orăşenească sau judeţeană nu poţi să vii să lucrezi acorduri de preţ în avans. Ne propunem ca în următoarea perioadă să finalizam stocul de lucrări existente, să creştem numărul de personal cu selecţie din cadrul structurii deoarece avem o reală problemă.”
Noii indicatori de performanţă pentru angajaţii ANAF
„După cum am văzut în spaţiul public, vorbim de tăieri, nu de angajări, cum am avea nevoie în unele funcţii cheie.
Ce mai propunem aici? Aşa cum ne propunem în tot ANAF-ul, stabilirea indicatorilor de performanţă pentru fiecare structură parte în parte, care sper eu că va impulsiona activitatea colegilor mei, în sensul de a soluţiona mai rapid acordurile de preţ în avans. Vă rog să depuneţi cât mai multe, pentru că şi pentru noi este o provocare.
Să ştiţi că noi avem diverşi indicatori, cum ar fi costul colectării. Poate până acum nu aţi auzit de el, dar pentru mine este esenţial. Ne interesează să încasăm banii cu cât mai multe litigii, cu cât mai puţine costuri. Cred că este esenţial pentru orice unitate fiscală.
O să vedeţi în perioada următoare, după ce discutăm cu Comisia Europeană, o să publicăm în transparenţă indicatorii de performanţă pentru fiecare activitate din cadrul ANAF. Eu urmăresc prin aceşti indicatori să văd şi unde am abuzuri. Mie personal mi se pare inadmisibil ca un inspector să aibă într-un an toate sumele contestate.
O să vedeţi o serie de indicatori pe care o să-i punem în dezbatere publică. După aceea fiecare angajat în cadrul ANAF-ului va fi evaluat pe aceşti indicatori. Totuşi, să nu uităm că, pe lângă problemele acestea, ANAF se confruntă cu o mare problemă de personal. Deşi în spaţiul public pare că e minunată activitatea la ANAF, la fiecare post pe care l-am scos pe transfer nu am reuşit să-l ocupăm.
În opinia mea, în zonele cum sunt marii contribuabili, preţuri de transfer, control comerţ electronic, încă nu am reuşit în cadrul ANAF-ului să adaptăm salarizarea cu cerinţele şi aici avem o calitate mai scăzută a serviciilor pe care le oferim, pe care vreau să o îmbunătăţim prin aceşti indicatori şi sisteme pe le care propun.
Noi, ANAF, ne-am dori ca în următoarea perioadă, pe fiecare domeniu de activitate să publicăm metodologii de control. Vreau să le punem pe pagina ANAF-ului, să le actualizăm manual în funcţie de rezultatele controlului pe care îl avem. Aş vrea să transparentizăm aceste controale deoarece aş vrea ca orice contribuabil să ştie unde îl va controla ANAF şi de ce. Vrem ca tot ce înseamnă control să fie transparent şi contribuabilul care se află în control să înţeleagă de ce se află în control, că nu putem vorbi mereu că sunt în risc şi să nu ştim de ce. De aceea vrem să venim în zona asta inspecţiei fiscale, să transparentizăm mai mult tot ce facem deoarece eu cred că aici noi am fost opaci.
Care este vârsta medie din ANAF şi ce planuri de „întinerire” are şeful instituţiei
„ANAF are o medie de vârstă de 53 de ani.
Am luat în practică 50 de copii şi i-am rugat să meargă fiecare în practică şi i-am rugat pe fiecare să meargă unde îşi doresc. Reacţia lor a fost că: „e frumos la dvs., dar sunt colegii prea bătrâni. Cam aşa vede un tânăr ANAF-ul.
Aşa este, am avut o problemă aici, în zona MAP-urilor (procedura amiabilă). După cum ştiţi, suntem monitorizaţi şi de organismele internaţionale, am făcut paşi importanţi, ne propunem în viitor să alocăm personal suficient aici, să începem să-i pregătim din ce în ce mai bine, să ne întâlnim cu dumneavoastră mai des. Iau în calcul întâlniri poate chiar lunare între colegii mei din ANAF şi în prima parte zona de consultanţă, în care să ne spunem problemele şi unde vedem acţiunile ANAF-ului. Eu sper ca toate aceste probleme să rămână în trecut şi în viitor, la următoarea întâlnire, peste un an, să nu mai discutăm de situaţia aceasta ca fiind o problemă. Repet, alocăm personal încercăm să pregătim oamenii la un alt nivel, nu este uşor să facem asta.
După cum ştiţi, este destul de rigidă politica de salarizare la stat şi în special în zona ANAF, dar cu o alocare corectă de resurse eu sper să facem paşi importanţi. Să ştiţi că am studiat, de exemplu, inclusiv salarizarea dumneavoastră faţă de salarizarea noastră pentru deputaţi şi vreau să demarăm o campanie puternică de a atrage tineri pe care să-i formăm în aceste domenii critice.
N-aş vrea să intru în detalii vizavi de numărul de inspectori insuficienţi. Şi la nivelul Capitalei există un deficit important de personal. E clar că următoarea perioadă nu o să mai facem angajări. Cât priveşte partea de îndrumare şi învăţare, am dispus ca începând de luna viitoare să facem două zile pe lună de regăsire profesională.”
Analizele de risc: centralizare şi plan de control naţional
„În opinia mea, pe partea de inspecţie nu vorbim despre un singur ANAF, vorbim despre fiecare judeţ care a funcţionat insularizat, fiecare cu propria politică, fiecare văzând speţele de preţuri de transfer diferit. Practic, ANAF lucrând la nivel de judeţ, 42 de judeţe, sectoarele din Bucureşti, am văzut şi eu mari probleme.
Ce ne propunem să facem în zona aceasta? Începem cu Direcţia de Inspecţie Fiscală Centrală, încercăm să identificăm toate speţele similare şi atunci când avem o discuţie sau luăm o decizie să chemăm la masă toţi inspectorii sau persoanele implicate în speţa respectivă.
De exemplu, în judeţul Giurgiu mă pot trezi cu o situaţie în care colegii să facă nedeductibilă integral o speţă care la Vaslui e văzută ca deductibilă Aici noi încercăm să uniformizăm un pic decizia. Avem videoconferinţe săptămânal cu colegii de inspecţie.
În viitor, ne propunem un plan de control la nivel naţional, deci nu vor mai exista planuri de control judeţene. Ne propunem plan de control naţional. Acest plan de control va fi generat doar în baza analizei de risc. Au fost făcute analize de risc, au fost trimise colegilor mei în teritoriu. Şi eu am rămas surprins, mi s-a părut absolut stupid să aud că unii dintre colegii mei s-au dus la contribuabili şi au spus că „noi trebuie să stabilim suma aceasta pentru că aşa a rezultat la analiza de risc” Eu îmi cer scuze pentru astfel de situaţii, credeam că în 2026 nu o să aud aşa ceva, dar în afară de a discuta cu ei în videoconferinţă să le atrag atenţia.
Avem acum o speţă unde am fost notificaţi de Camera Consultanţilor Fiscali vizavi de acel profit de investit, noi acolo ANAF-ul, ca urmare a unei hotărâri de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în favoarea ANAF, am împărtăşit speţa la nivel naţional. Camera Consultanţilor Fiscali ne-a notificat pentru a încerca o decizie a Comisiei Fiscale pe această speţă. Am avut o videoconferinţă cu colegii, am dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situaţiei. Eu cred că ăsta e un mod corect de lucru, ca atunci când 1-2-3-5 inspectori sau ANAF în integralitate au o opinie contrară cu un contribuabil să vedem dacă speţa este şi la ceilalţi care activează în domeniu.
Dacă este o interpretare general eronată, suspendăm acţiunile de control până la clarificarea situaţiei. Nu-şi doreşte nimeni să genereze costuri contribuabilului, mai ales celui de bună credinţă.
Evident că o să vină un ordin care să clarifice această situaţie, evident că nu ne propunem acum să inactivăm toată piaţa, dar să ştiţi că această propunere ANAF a făcut-o către Ministerul de Finanţe ca urmare a analizei făcute. Există un număr important de contribuabililor care au poate şi 5 ani sau 4 ani bilanţuri nedepuse. Nu poţi să vrei să faci business, dacă decizi să nu fii în zona asta de transparenţă. O să venim cu un ordin prin care să clarificăm situaţia.
Nu vorbim despre o campanie îndreptată către contribuabili mici sau mari, în cazul marilor contribuabili a rezultat necesitatea controlului ca urmare a analizei de risc. Noi ne propunem ca această analiză de risc să fie una centralizată. Până acum fiecare judeţ avea propria analiză de risc, propriile criterii, care nu semănau de la un judeţ la altul. Ce ne propunem acum este să facem această analiză generalizată şi să generăm un plan de control la nivel naţional. Eu sper ca cel târziu în lunile următoare să existe planul de control generalizat, eu mi-am propus ca cel puţin o dată la şase luni să venim să publicăm rezultatele controalelor, pentru că vreau să transparentizez mai mult activitatea de inspecţie. ”
Intrarea în concordat, o problemă sistemică
„Până la urmă, ANAF-ul administrează contribuabilii, iar cei mai mulţi dintre ei în ultima perioadă merg în procedura de concordat. Este absolut uluitor să vezi câţi intră în concordat, câţi au intrat în următoarea lună. Ce înseamnă intrat în concordat? Înseamnă, practic, o problemă sistemică pe tot ce înseamnă activitatea contribuabilului respectiv. În momentul în care merge concordat, el practic iese de sub administrare ANAF, merge la judecător şi ştim cu toţii ce se întâmplă.
O altă problemă este că ANAF-ul nu s-a înfiinţat să facă plângeri penale. Sunt colegi de la poliţie care trimit în fiecare zi sute de solicitări la organele de administrare să culeagă date pentru stopaj la sursă, pentru nu mai ştiu ce. Aici trebuie să clarificăm, pentru că atunci când vorbim de o plângere penală vorbim practic de ieşirea a ANAF din scenă, mergem în zona penală. Practic, prin procedura insolvenţei concordat versus plângeri penale, ANAF-ul rămâne în administrare cu mai puţini contribuabili. Nu poţi să fac o colectare mai bună când cele două mulţimi cresc.
Practica ANAF-ului până acum aşa a fost, când simte că nu se apropie prescripţia, să venim în control. Prin această analiză de risc şi plan de control pe care o să le facem la nivel naţional, vrem să ieşim din zona asta. Pe de altă parte, să ştiţi că recomand fiecărui contribuabil în parte să-şi asculte mai mult consultanţii fiscale, unii chiar să-şi ia, pentru că nu au şi să nu creadă că dânşii se reprezintă cel mai bine doar pentru că ei au făcut firma.
Procesul de digitalizare pe care ANAF-ul a început este cel care stă la baza acestor posibilităţi şi acestor perspective pe care eu le văd în favoarea contribuabilului, adică planul de control naţional, control dedicat pe speţele respective.”
Transportul alternativ: fraude de sute de milioane
„În ultima perioadă am comunicat şi comunicăm acţiunile făcute pe partea de transport alternativ. Să ştiţi că avem acţiuni în toată ţara. Fenomenul este acelaşi din două în două luni, adică constatăm sume de ordinul sutelor de milioane în continuare în fraudă. Şi noi ne-am dori ca o dată atinse aceste aspecte să se reducă numărul. Însă oamenii aleg în continuare să facă asta, adică să interpui o firmă între şoferi şi platforma, firma aceea să nu plătească, să caut pe cineva să o vând. Asta sunt opţiuni pe care şi le manifestă anumiţi contribuabili. Pentru ei întotdeauna ANAF va avea un tratament. Până acum, până la parcurgerea etapelor de digitalizare, nu vedeam acest fenomen, nu puteam aplica la nivel naţional. Astăzi o facem.
Uitaţi-vă în partea de care poate părea amuzant: 102 persoane care merg într-o zonă de platforme pentru adulţi, încasează 64 de milioane într-un an, nu declară nimeni nimic. Avem un număr uriaş de persoane în analiză în această zonă. Pentru ei întotdeauna ANAF va trata diferit.”
Nedeclararea veniturilor: controale la averile nejustificate
„Am văzut acum în spaţiul public o nebunie generală, că ANAF-ul te controlează dacă ai rude. Nu, nu controlează pe nimeni doar pentru că e rudă cu cineva. O persoană care are probleme cu veniturile nedeclarate, respectiv rezultă clar o avere mult superioară veniturilor declarate, o persoană care îşi face o achiziţie de casă de 500.000 euro, ceasuri de 130.000, face tutoriale şi ne spune cât e pe bucată şi are zero venituri, va fi vizată în următoarea perioadă, în fiecare clipă, de ANAF. El alege să declare că i-a dat bunica, am constatat că toată lumea are bunică. N-aş vrea să spun cum o cheamă pentru că a mai fost una. Avem cazuri cu contribuabili care se duc şi îşi cumpără maşini de zeci de mii de euro cu zero venituri pe numele bunicii de 87 de ani şi apoi răscumpără maşina după două luni cu 10.000 euro. Oamenii ăştia întotdeauna vor apărea în online şi o să spună ce abuz păţeşte, dar în realitate el nu-şi plăteşte taxe.
Nu ne-am propus să verificăm rude, dar dacă o persoană care are probleme cu propria avere doreşte să spună de toate rudele lui ce au făcut, o să instige verificările. Nu noi dorim să-i verificăm rudele, nu ne-am propus asta. Nu facem control pe rude, să stea toată lumea liniştită. Nu venim în control şi pe urmă îi luăm tot neamul, nu avem atât personal. Nu pot să cred că astfel de informaţii se rostogolesc, nu ne propunem asta. Nu avem nicio treabă cu rudele, avem treaba doar cu persoane care au proprietăţi nejustificate.”
Datele din SAF-T: valorificare extinsă din 2026
„Sper ca prin august să luăm o decizie în sensul de a generaliza sau de a merge pe un număr cât mai mare de companii să valorificăm informaţiile din SAF-T. Spre exemplu, eu m-am uitat, pentru curiozitatea mea, ce facem cu informaţiile legate de stocuri din SAF-T şi răspunsul e nimic. În fiecare etapă pe care o parcurgem în digitalizare, eu sper să le atingem, în sensul în care fie le valorifică, fie renunţăm la ele, adică nu vi le mai cerem.
De la 1 ianuarie, colegii mei nu mai au competenţă la nivel de judeţ, au competenţă la nivel naţional. Prin urmare, noi, prin programul acesta de control pe care urmează să-l implementăm, o să luăm o lucrare de la Bucureşti, unde avem deficit de personal şi o sudăm la Iaşi.”
