Gospodăriile din UE ar trebui să aibă provizii esenţiale pentru a supravieţui cel puţin 72 de ore în caz de criză, a propus Bruxelles-ul, în contextul războiului Rusiei în Ucraina şi al unei scene geopolitice tot mai tensionate, ceea ce determină blocul să ia noi măsuri pentru creşterea securităţii, potrivit FT.
Conflictul continuu din Ucraina, pandemia de Covid-19 care a scos brutal la iveală lipsa capacităţilor de răspuns în situaţii de criză, precum şi atitudinea adversă a administraţiei Trump faţă de Europa, au obligat continentul să-şi reevalueze vulnerabilităţile şi să crească investiţiile în apărare şi securitate.
Noua iniţiativă apare în contextul în care agenţiile europene de informaţii avertizează că Rusia ar putea ataca un stat membru al UE în următorii trei până la cinci ani. Aceasta se adaugă ameninţărilor naturale, cum ar fi inundaţiile şi incendiile de vegetaţie agravate de schimbările climatice, precum şi riscurilor sociale, cum ar fi crizele financiare.
„Europa se confruntă cu ameninţări crescute, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva statelor membre”, a avertizat Comisia Europeană miercuri, când a publicat un plan în 30 de paşi pentru cele 27 de capitale europene, menit să sporească pregătirea pentru crize şi măsurile de atenuare a acestora.
„Noile realităţi necesită un nou nivel de pregătire în Europa,” a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Cetăţenii noştri, statele membre şi companiile au nevoie de instrumentele potrivite atât pentru a preveni crizele, cât şi pentru a reacţiona rapid atunci când apare un dezastru.”
Iniţiativa de la Bruxelles, care include atât paşi concreţi ce trebuie întreprinşi de executivul UE, cât şi sugestii non-legislative pentru capitalele naţionale, se inspiră din politici de răspuns la criză de lungă durată din ţări precum Finlanda, Suedia şi Belgia.
Ea este, parţial, concepută ca un semnal de alarmă pentru unele capitale care nu au capacităţi adecvate de răspuns în caz de criză.
Pe lângă încurajarea populaţiei să adopte măsuri practice, precum păstrarea unor provizii esenţiale pentru cel puţin 72 de ore în cazuri de urgenţă, Comisia propune şi înfiinţarea unui „centru de criză al UE” care să coordoneze răspunsurile transfrontaliere.
Se solicită, de asemenea, mai multe stocuri de echipamente şi materiale critice, precum şi măsuri pentru a asigura continuitatea serviciilor precum sănătatea, alimentarea cu apă şi telecomunicaţiile în caz de conflict sau dezastru.
Această iniţiativă vine în urma avertismentelor lansate de Sauli Niinistö, fostul preşedinte al Finlandei, într-un raport comandat de UE şi publicat în octombrie, care susţine că Europa a luat siguranţa ca pe un dat de la sfârşitul Războiului Rece şi că este acum vulnerabilă.
„Ne confruntăm cu un număr tot mai mare de provocări de securitate externe şi cu tot mai multe atacuri hibride”, a declarat Kaja Kallas, vicepreşedinta Comisiei pentru politică externă şi de securitate. „Este clar că Europa trebuie să fie mai puternică pe toate fronturile şi la toate nivelurile societăţii. Este întotdeauna mai bine să previi crizele decât să le gestionezi după ce au apărut.”
