1. A pornit prost Inca de la inceput. Nu a stiut sa estimezerealist evolutia economiei. A construit bugetul pe un deficit de5,9% din PIB, bazandu-se pe o crestere economica de 1,3% ce avea cabaza un Produs Intern Brut pe 2009 mai mare decat cel real.Bazandu-se pe aceasta crestere, nu s-a ostenit sa reevaluezedrastic cheltuielile - de pilda, pentru salarii reducerea avuta invedere a fost de 0,1% din PIB. Cresterea economica s-a topit instatistici si nu a existat un plan "B" pentru aceasta varianta deavarie.
2. Nu a convins ministrii sa taie cheltuielile. A promis ca-siva plati datoriile catre firme si nu a facut-o. A reusit, in primultrimestru al anului, sa se incadreze in tinta de deficit bugetarconvenita cu Fondul Monetar International (8,25 mld. lei) amanandplatile catre companiile private. Arieratele statului au urcat la1,6-1,7 miliarde de lei, de la 1,5 miliarde de lei la finele anuluitrecut, situatie pe care ministrul de finante Sebastian Vlasescu arecunoscut-o doar cand FMI ii ciocanea la usa.
3. Minciuni despre restructurarea agentiilor, sursa teribila deirosire a bugetului. In toamna trecuta, Emil Boc anunta ca adesfiintat 122 de agentii, dar nu a eliminat nici jumatate dintreele. In privinta restructurarii din agentii, Guvernul a eliminat,in majoritate, doar posturile care erau neocupate. A anuntat, deasemenea, ca fiecare minister va avea cate doi secretari de stat -insa sunt acum ministere care au si cate sase secretari de stat -55 in total - fata de maximum 30, cati ar fi trebuit sa fie dacapremierul se tinea de cuvant.
4. Administratia publica este intesata de numiri politice,netransparente, fara criterii de performanta, si banii publici serisipesc practic in directii care nu aduc valoare in economie,avertiza dur, intr-o analiza pentru ZF, academicianul Lucian-LiviuAlbu. Una dintre primele masuri pe care Boc le-a luat in 2009 sile-a continuat in 2010 a fost politizarea, prin lege, aadministratiei. Competenta a fost uitata, tot ce misca in varfuladministratiei poarta stampila de partid.
5. Guvernul nu stie pe cine plateste. Dupa publicarea de catreZF a unui material bazat pe datele INS, potrivit carora inadministratie s-au facut angajari in 2010, Finantele au iesitintr-o conferinta speciala pe aceasta tema sa demonstreze ca, defapt, numarul bugetarilor ar fi scazut. Potrivit INS numarulsalariatilor din administratia publica a crescut cu 26.000, in timpce secretarul de stat de la Finante, Gheorghe Gherghina, a sustinutca numarul bugetarilor a scazut cu 36.000.
6. Lipsa de transparenta. Incepand de la acte normative careapar pe masa Guvernului - a caror punere in dezbatere publica estefacuta in colturi ascunse ale unor site-uri guvernamentale putinfrecventate - pana la neputinta de a afla, de pilda, care esteparcul de masini al Ministerului de Interne, condus de VasileBlaga, sau care este salariul unui oarecare director dinminister, totul este invaluit de mister. Ministrii "uita" cesubiecte s-au discutat in sedinta de guvern, ce este dat ca sigurintr-o zi este dezmintit in a doua.
7. Sacrificarea investitiilor a fost modalitatea de a tine infrau deficitul, in lipsa restructurarii. Radu Berceanu, ministrultransporturilor, a spus in mai multe randuri ca nu are bani safinalizeze niciun kilometru de autostrada, desi bugetul pentruautostrazi este de 2,97 mld. lei (720 mil. euro) din 2,6 mld. euro,cat este bugetul ministerului. Chiar daca se afla in constructie205 km de autostrada, nu va fi finalizata nicio portiune anulacesta, pentru ca o mare parte dintre bani se va indrepta catreachitarea datoriilor.
8. Lipsa de credibilitate. Aproape tot ce a promis este apa deploaie - acesta este si motivul pentru care Fondul MonetarInternational cere majorarea taxelor. Pur si simplu nu mai crede capot fi reduse cheltuielile. "Au avut destul timp la dispozitie sinu au facut nimic", spune acum FMI. Nici mediul de afaceri roman numai are incredere. "Cand ti-ai calcat atatea promisiuni nu mai potiastepta sa ai credibilitate", afirma Florin Pogonaru, presedinteleAsociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania.
9. Risipa uimitoare a banului public. In achizitiile publice,peste 90% din contractele de achizitie publice sunt umflate - arecunoscut-o chiar ministrul turismului si al dezvoltarii ElenaUdrea. Sefilor de companii li s-au redus salariile, dar subalterniilor continua sa castige ca inainte de criza. In aceeasi vreme,incapacitatea aproape funciara de a absorbi miliardele de euro dela Uniunea Europeana adanceste prapastia in care cade, de peste unan, Romania.
10. Lipsa de curaj a BNR. Impartita intre teama de inflatie sigrija mentinerii unui curs leu/euro nu prea ridicat, BNR s-amultumit sa dea mesaje verbale catre banci pentru reluareacreditarii, fara ca bancherii straini sa le ia in seama. In plus,BNR s-a aratat foarte precauta cu mesajele catre Guvern,abtinandu-se sa critice deschis politica fiscala. De-abia dupa doiani de criza dobanzile a coborat la niveluri care incep saincurajeze reluarea creditarii, insa economia este deja prabusita.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
