Eveniment

Un indicator prea îndepărtat: rata de ocupare în economie să ajungă la 70% peste 5 ani

Un indicator prea îndepărtat: rata de ocupare în...

Autor: Adelina Mihai

13.07.2015, 00:06 801

România trebuie să ajungă la o rată de ocupare de 70% până în 2020, însă în ultimii cinci ani acest indicator nu a avansat decât cu 1,4%.

Astfel, rata de ocupare (calculată ca pondere a populaţiei ocupate în grupa de vârstă 20-64 de ani în populaţia totală cu aceleaşi vârste) a ajuns la 64,7% în prezent, destul de departe de ţinta de 70% propusă în Europa 2020 (strategia pe 10 ani a Uniunii Europene). Va reuşi România în următorii cinci ani să recupereze decalajele?

„Rata de ocupare de 70% va fi mai greu de atins, iar când spun asta mă gândesc la segmentul de populaţie cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani, care are şanse mai mici de ocupare. Nu-mi fac probleme în ceea ce priveşte ocuparea tinerilor, de exemplu, pentru că stăm mai bine cu şomajul în rândul tinerilor prin comparaţie cu situaţia din alte state europene“, a explicat Sorina Donisa, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară APT.

În state precum Elveţia sau Suedia, rata de ocupare a populaţiei din categoria de vârstă 20- 64 de ani este de peste 80%, în timp ce în Germania este de 78%, iar în Marea Britanie de 76%. Rate de ocupare mai mici ca în România există în Spania (59,9%), Italia (59,9%), Croaţia (59,2%) şi Grecia (53,3%).

La finalul anului 2010, în economie existau 4,1 milioane de salariaţi, iar până în luna aprilie a acestui an numărul acestora a ajuns la 4,52 milioane de persoane. Cu toate acestea, economia nu a reuşit să recupereze în totalitate locurile de muncă pierdute în criză, având în vedere că în 2008 existau 4,8 milioane de salariaţi înregistraţi în evidenţele statistice. „Tendinţa este de creştere a numărului de salariaţi, dar avem un mare minus legat de infrastructură. Cu toate acestea, România este foarte atractivă pentru investitori pentru că are costuri reduse cu forţa de muncă, iar calitatea pregătirii angajaţilor este bună“, a explicat Horaţiu Vasilescu, area business manager Central-South-East în cadrul firmei de recrutare şi muncă temporară Adecco România.

Companiile din zona de servicii de externalizare, industria IT şi cea producătoare de componente auto au fost marii angajatori ai ultimilor ani. Ce tipuri de joburi sunt scoase la concurs astăzi?

„În prezent se caută cel mai mult candidaţi care să aibă competenţe IT şi vorbitori de limbi străine. Interesant este că încep să se deschidă centre de servicii de outsourcing în limbi străine mai rar întâlnite, cum ar fi ceha, suedeza, finlandeza. În funcţie de experienţă, salariile pot porni de la 1.500 de lei net pentru cei fără experienţă şi pot depăşi 2.000 de lei net pe lună în funcţie de experienţă şi de senioritate. Dacă vorbitorul de limbi străine mai are şi alte competenţe sau are studii economice sau în IT, de exemplu, salariile pot creşte exponenţial“, a mai spus el.

La nivelul tuturor statelor Uniunii Europene, rata de ocupare trebuie să ajungă la 75% până în 2020, conform strategiei UE 2020.

O evoluţie mai bună a avut România în ceea ce priveşte indicatorul „ponderea persoanelor de 30- 34 ani cu studii superioare“, care trebuie să ajungă la 26,7%, faţă de nivelul de 22,9% din prezent. în 2010, valoarea acestui indicator era de 18,1%.

„Nu e imposibil ca până în 2020 să ajungem la o rată de peste 26% a populaţiei de 30-34 de ani cu studii superioare. Din punctul meu de vedere, chiar dacă tinerii sunt atraşi de câştiguri financiare imediat după terminarea liceului sau chiar în timpul studenţiei şi decid să renunţe la şcoală, îşi dau seama peste o perioadă că absolvirea unei facultăţi le aduce beneficii pe termen lung şi câştiguri mai mari, ceea ce îi determină ca, la un moment dat, să îşi reia studiile. În plus, se remarcă o creştere a numărului tinerilor care îşi plătesc singuri cursurile, spre deosebire de anii anteriori, când aşteptau ca angajatorii să îi trimită la training“, a mai explicat Sorina Donisa de la APT.

Este puţin probabil totuşi ca un alt indicator, rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tinerii de 18-24 ani, să ajungă la nivelul stabilit în strategia Uniunii Europene. Dacă în 2010 acesta era de 18,4%, în prezent a scăzut uşor la 17,3%, urmând ca până în 2020 să ajungă la 11,3%.

În opinia Sorinei Donisa de la APT, această ţintă este mai greu de atins, pentru că mulţi tineri îşi dau seama că nu şi-au ales facultatea potrivită, renunţă la studii şi ulterior încep o nouă facultate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO