Eveniment

Un laureat Nobel pentru Economie ne avertizează: Reformaţi piaţa muncii dacă nu vreţi să ajungeţi ca în Spania

Nobelul pentru Economie: Reformaţi piaţa muncii dacă nu vreţi să ajungeţi ca în Spania

Christopher Pissarides (stânga), profesorul care a primit Premiul Nobel pentru Economie şi comisarul european László Andor au discutat la Bruxelles despre nevoia flexibilizării legislaţiei muncii în statele membre ale UE, pentru ca tinerii să aibă acces la piaţa muncii

Autor: Adelina Mihai

14.03.2011, 23:56 145

Christopher Pissarides, profesorul englez care a primitanul trecut Premiul Nobel pentru Economie, a spus la Bruxelles căsoluţia pentru crearea de noi locuri de muncă după revenirea dincriză o reprezintă flexibilizarea pieţei muncii prin folosireacontractelor temporare de muncă, aceasta fiind singura modalitateprin care tinerii vor avea acces la piaţamuncii.

În Spania, unde rata şomajului în rândultinerilor a ajuns la maxime istorice, de 43%, aproape că nu s-aufolosit deloc contracte temporare de muncă, pe când în Germania,unde există în prezent deficit de forţă de muncă şi cel mai scăzutnivel al ratei şomajului din ultimii 18 ani, a avut cea mai rapidărevenire pentru că a permis flexibilizarea pieţei muncii princontracte temporare şi prin reducerea salariilor şi a timpului delucru. În România, aproape unu din cinci şomeri înregistraţi întoamna anului trecut aveau sub 29 de ani, când 160.000 tineri nureuşeau să-şi găsească un loc de muncă.

"Vechile joburi au o protecţie prea mare,pe când noile joburi sunt prea puţin securizate. Una dintrepoliticile care ar putea să conducă la o flexibilizare a pieţeimuncii este folosirea contractelor temporare de muncă cu o duratăde 3-4 ani pentru tinerii care nu au în prezent acces la piaţamuncii şi care să beneficieze, treptat, de avantajele pe care le auangajaţii permanenţi", a spus profesorul Pissarides, care predă laLondon School of Economics.

El a primit anul trecut Premiul Nobelpentru Economie alături de economiştii Peter A. Diamond, Dale T.Mortensen pentru teoria "Markets with Search Frictions" ("Pieţeunde există fricţiuni la întâlnirea cererii cu oferta"), teoriecare explică de ce rata şomajului este în continuare foarte mare,deşi există locuri de muncă vacante.

Profesorul Pissarides a fost invitatulspecial la conferinţa "The Future of European Labour Markets",organizată la finele săptămânii trecute la Bruxelles de cătreComisia Europeană.

"În prezent, rata şomajului în Europa aajuns la 9,5%, aferentă unui număr de 23 de milioane de şomeri, cu7 milioane mai mulţi decât în 2007. Dintre aceştia, 1,3 milioane deşomeri sunt tineri care nu au avut niciodată şansa să acumulezeexperienţă de muncă", a spus László Andor, comisarul europeanpentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziunesocială.

Prelungirea perioadei pentru care pot fiîncheiate contractele tem­porare de muncă în România (de la doi latrei ani) a fost una dintre cele mai contestate măsuri introduse înactualul Cod al muncii (pe care Executivul şi-a asumat răspundereaîn faţa Parlamentului), menit tocmai să flexibilizeze piaţamuncii.

Principala provocare a statelor membre înUniunea Europeană, care au în prezent peste 4 milioane de locuri demuncă vacante, va fi găsirea unor soluţii pentru combaterea lipseide abilităţi potrivite pentru joburile existente pe piaţă, folosindprincipiile flexisecurităţii.

"Până în 2020, numărul de joburi pentrumuncitorii calificaţi vor creşte cu o treime, pe când numărul dejoburi disponibile pentru cei necalificaţi vor scădea cu 15%", amai spus Andor.

În România nu există încă o instituţie caresă centralizeze numărul de angajaţi temporari, însă firmele care"închiriază" forţă de muncă estimează că 50.000 de români ar aveacontracte temporare de muncă. Rata de 1,1% de angajaţi temporaridintr-un total de 4,5 milioane de salariaţi români este foartemică, având în vedere că în state precum Germania, Marea Britaniesau Danemarca aproape unu din trei angajaţi este temporar saulucrează cu normă parţială de lucru.


Olanda, 50% din contracte înpart-time

Cea mai mare pondere - aproape de 50% - aangajaţilor cu contracte de muncă part-time este însă în Olanda,potrivit statisticilor publicate de Eurostat.

În opinia profesorului Pissarides, deşi artrebui să existe o flexibilizare pe piaţa muncii, nu este corect săse ia beneficiile primite de angajaţii permanenţi până în prezent,însă nu este corect nici dacă există două clase de muncitori pepiaţa muncii: unii prea securizaţi şi alţii delocsecurizaţi.

"În scurt timp, şi salariile ar trebui să fieflexibile în materie de alocare, ceea ce înseamnă că salariile debază nu vor mai fi rezultatul negocierilor cu sindicatele", a maispus Pissarides.

Germania a ştiut foarte bine să gestionezeperioada de criză din punctul de vedere al gestionării fenomenelorde pe piaţa muncii: a tăiat salarii, a redus timpul de lucru, apermis să se facă concedieri mai uşor, dar a şi facilitat proceselede angajare.

În Danemarca, unde s-au folosit de asemeneacontracte temporare de muncă, oamenii au fost concediaţi mai uşor,dar se şi puteau reangaja mai uşor. Deşi oficialii europeni spun cănu acesta este modelul ideal pentru flexibilizarea pieţei muncii,dar a fost foarte folositor pentru scăderea rateişomajului.

În Spania, care are încă o rată a şomajuluide 20%, aproape că nu s-au folosit niciodată contracte temporare demuncă. "În Spania nu se poate vorbi de flexisecuritate, ci desecuritate", spune un oficial de la Bruxelles. De altfel, în lunaianuarie, aproape 367.000 de şomeri din Spania nu au avut un loc demuncă anterior, întrucât piaţa muncii nu permite în continuareaccesul tinerilor la locuri de muncă. În prezent, rata şomajului înrândul tinerilor din Spania a ajuns la 43%, dublu faţă de acum treiani.

Europenii, înurmă cu 30 de ani faţă de americani

Guvernul olandez, care de asemenea aimplementat o flexibilizare a pieţei muncii prin introducereacontractelor temporare, a oferit şi subvenţii pentru trainingulangajaţilor temporari.

Statele europene urmează modelul pieţeiamericane în materie de evoluţie a pieţei muncii.

"Se vor crea noi locuri de muncă în sectorulserviciilor: în sănătate (sector care va fi un mare angajator,pentru că vor creşte standardele de trai, dar şi preocupărilepentru îmbătrânirea populaţiei), în educaţie (oamenii vor fi din ceîn ce mai calificaţi, iar şcolile au nevoie de profesori) şi îndomeniul serviciilor comunitare (întotdeauna va exista o nevoie degrădinari sau de personal pentru curăţenie)", a mai spusPissarides.

În urmă cu 30 de ani, principalul angajatorera statul, acesta era şi locul ideal de muncă pentru că ofereastabilitate, însă după ce marile companii de stat au fost preluatede către străini, brusc, securitatea joburilor la stat a dispărut.Ulterior, a venit sectorul bancar, unde şi salariile au fost maimari, dar care s-a dovedit a nu fi cel mai sigur sector în care sălucrezi.


Cum a evoluatpiaţa muncii în marile economii europene în 2 ani decriză

Germania: are cea maimică rată a şomajului din ultimii 18 de ani; are peste 800.000 deangajaţi temporari, dintre care o mare parte lucrează în sectorulpublic; pentru a flexibiliza piaţa muncii, a redus timpul de lucruşi a tăiat salariile, dar acum are deficit de forţă demuncă.

Spania: are cea maimare rată a şomajului din Europa, de peste 20%; rata şomajului înrândul tinerilor este de peste 43%, majoritatea dintre aceştianereuşind să lucreze niciodată până în prezent; are una dintre celemai rigide legislaţii în domeniul muncii, dar şi o politică desecuritate a angajaţilor foarte mare; număr redus de contractetemporare.

Danemarca: piaţăflexibilă pentru tineri, se fac concedieri uşor, dar se fac şiangajări uşor şi de aceea rata şomajului ascăzut.

Olanda: ţara cu ceimai mulţi angajaţi în regim part-time (aproape 50%); a oferitangajatorilor şi subvenţii pentru trainingul angajaţilortemporari.

Polonia: 200.000 deangajaţi lucrează în regim temporar, fiind cea mai dezvoltată piaţăde forţă de muncă temporară din Europa de Est.


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO