Un premier – Sorin Grindeanu – şi un fost premier – Dacian Cioloş - au intrat într-o polemică privind fondurile UE. Grindeanu spune că Cioloş nu a luat niciun ban de la Bruxelles anul trecut, iar fostul premier afirmă că a luat şapte miliarde de euro.
Premierul Grindeanu simte că începe să aibă o problemă cu fondurile UE: a bugetat la veniturile consolidate pe 2017 fonduri structurale de 10 mld. lei (1,2% din PIB), iar dacă aceşti bani nu vin, fie taie alte cheltuieli, fie majorează deficitul dincolo de limita a 3% din PIB. Şi ca să atragi de la UE 2,2 mld. euro în 2017, în condiţiile în care la patru ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020 autorităţile de managament care trebuie să intermedieze absorbţia fondurilor nu sunt acreditate, demersul este extrem de greu.
Premierul Sorin Grindeanu a susţinut luni şi ieri că guvernul Cioloş nu a luat anul trecut niciun euro de la UE, în vreme ce fostul premier a spus că România a primit, dimpotrivă, şapte miliarde de euro. Realitatea este însă trunchiată de ambele părţi, iar între aceste adevăruri spuse pe jumătate se întinde un deşert de administrare: în al patrulea an de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, România nu are acreditate instituţiile prin intermediul cărora trebuie absorbite cele peste 30 mld. euro fonduri structurale şi de dezvoltare rurală acordate ţării în exerciţiul financiar curent.
După ce iniţial a susţinut că niciun ban de la UE nu a ajuns în România anul trecut, premierul Grindeanu a revenit, afirmând că s-a referit la exercţiul financiar 2014-2020. Datele Ministerului Finanţelor arată însă că în vistieria de stat au intrat anul trecut de la UE, pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, 5,9 mld. lei (1,3 mld. euro). Aceste fonduri sunt însă cu siguranţă prefinanţări, de vreme ce nu avem instituţii acreditate care să intermedieze decontarea cheltuielilor. „Zero decontări“, nu „zero fonduri“, ar fi trebuit, prin urmare, să spună premierul, dar dacă ar fi spus lucrurile aşa, el ar trebui să se întoarcă şi mai în trecut, în vremea guvernului Ponta, nu să se limiteze la guvernul Cioloş. Pentru că guverul lui Cioloş a fost la Palatul Victoria un singur an şi la preluarea mandatului nu existau la nivelul ministerului de resort nici ghidurile şi nici autorităţile de management care să intermedieze absorbţia şi care ar fi trebuit puse la punct în guvernarea Ponta (2012 – 2015). Dan Barna, fost secretar de stat în Ministrul Fondurilor Europene: „Când am venit la guvernare nu era desenat nimic pe exerciţiul 2014 – 2020 pentru că fostul guvern s-a ocupat cu precădere de recuperarea întârzierilor înregistrate în exerciţiul financiar 2007 – 2013. În afară de două ghiduri nu am găsit mai nimic.“ Acum ghidurile există, autorităţile de management există, dar nu sunt acreditate.
În replică la declaraţiile lui Grindeanu, fostul premier a susţinut că în România au intrat anul trecut de la UE şapte miliarde de euro. Aceste şapte miliarde de euro privesc însă toate fondurile, inclusiv subvenţiile, nu doar fondurile structurale.
Potrivit datelor publice ale Ministerului Finanţelor, în primele 11 luni din 2016 (ultimele date) de la UE au intrat în România 4,5 miliarde de euro pe exerciţiul financiar 2007 -2013 (3,7 mld. fonduri structurale, 522 mil. euro fonduri de dezvoltare rurală, 296 mil. euro subvenţii şi 47 mil. euro alte fonduri) şi 2,49 mld. euro pe exerciţiul financiar 2014 – 2020 (636 mil. euro fonduri structurale, 374 mil. euro fonduri de dezvoltare rurală, 1,18 mld. euro subvenţii şi 296 mil. euro alte fonduri).
Însă meritul pentru aceste fonduri nu este al guvernului Cioloş - plăţile directe vin orice ar fi, iar fondurile structurale au însemnat decontări pentru lucrări făcute în vremea în care Cioloş nici nu ştia că va fi premier. Un lucru este mai clar aici. Pe proiecţia bugetului făcută de guvernul Ponta, guvernul Cioloş s-a înşelat grav. A mizat pe fonduri de la UE de 14 miliarde de lei, dar nu a primit în bugetul consolidat decât 6,8 mld. lei (5,9 mld. lei pe exerciţiul financiar 2014 – 2020 şi 949 mil. lei pe exerciţiul 2007 – 2014). Iar la rectificările bugetare nu a corectat situaţia, de aici polemica “găurii” de 10 mld. lei.
În această polemică există o singură realitate: România nu poate atrage astăzi fonduri structurale, nu poate, mai precis, deconta eventualele cheltuieli făcute în proiectele finanţate de UE pentru că instituţiile prin intermediul cărora trebuie să se facă acest lucru nu sunt acreditate la Bruxelles.
Eugen Teodorovici, fost ministru al fondurilor UE şi fost ministru al finanţelor, acum senator PSD: “România nu are acreditată nicio autoritate de management şi riscă să nu primească niciun ban de la Comisia Europeană. Acest lucru ar putea creşte deficitul la peste 4% din PIB în 2017”.
Finanţele au bugetat în acest an sume de la UE de 22,3 mld. lei din care 9,9 mld. lei fonduri structurale şi peste 12 mld. lei subvenţii agricole şi fonduri rurale. Este pentru prima dată când subvenţiile agricole şi fondurile rurale sunt bugetare de Finanţe, un lucru cu atât mai curios cu cât acestea se adresează beneficiarilor privaţi şi nici măcar nu tranzitează bugetul. Eventual pot cosmetiza bugetul creând impresia unei absorbţii robuste.
