Curtea Constituţională (CCR) a amânat cu o săptămână verdictulprivind legea unitară a pensiilor, în urma sesizărilor deneconstituţionalitate depuse de PNL şi PSD - ridicând şi mai multtemperatura în jurul celei mai controversate legi trecute deParlament în această legislatură.
Dincolo de aspectele vizibile - precum o ipotetică fraudare avotului la trecerea legii de Camera Deputaţilor sau denemulţumirile sindicatelor faţă de creşterea vârstei de pensionare,pentru toţi, la 65 de ani - sunt aspecte în lege care au orelevanţă extrem de importantă pentru viitorii pensionari.
Primul dintre aspecte, puţin discutat, este că viitoarele pensiinu vor mai fi legate de salariul mediu brut, cel pe baza căruia erastabilit punctul de pensie şi care, crescând, ridica cu el şinivelul pensiilor.
Legea stabileşte punctul de pensie la 732,8 lei şi, în bazaacestuia, vor fi făcute toate calculele viitoare. Într-o primăetapă, pensiile vor fi indexate 100% cu inflaţia şi 50% cu valoareareală a creşterii câştigului salarial mediu. După 2020, valoareacâştigului salarial adăugat la pensie va scădea la 45%, pentru cadin 2030 să dispară.
"Acest lucru va face ca, în viitor, deficitul bugetului depensii să se învârtă undeva între -0,5% şi Ă1%, făcând sistemulsustenabil", spune Mihai Şeitan, fost ministru al muncii în vremeaîn care legea a trecut etapele parlamentare. Deficitul bugetului depensii este evaluat anul acesta la 2,5 mil. euro, iar în 2011 laaproape 4 mld. euro.
Nu toată lumea este de acord cu punctul de vedere al lui Şeitan.Victor Paul Dobre (PNL), şeful Comisiei de muncă din CameraDeputaţilor, nu contestă necesitatea reformei sistemului, dar areobiecţii. Potrivit lui Dobre, ideea ca pensiile să fie indexatedoar în funcţie de inflaţie va conduce la situaţia de la începutulanilor '90, când o reglementare similară a făcut ca nivelulpensiilor să scadă de la 60% din salariul mediu la 30%: "Un astfelde lucru va crea disparităţi majore şi va fi nevoie de noiintervenţii pentru corectarea lor". El admite că, în 1990, numărulsalariaţilor era de aproape trei ori mai mare decât alpensionarilor, iar în vremea noastră lucrurile s-au răsturnat, însăafirmă că s-ar putea ajunge ca pensionarii să câştige, pe măsură cesalariile cresc, sub venitul minim, ceea ce va obliga statul săintervină.
Şeitan nu crede în acest scenariu pentru că, spune el, legea vaaduce în sistemul public aproximativ 1 milion de persoane - toatesistemele alternative sunt integrate în sistemul public. Dintrecategoriile importante, doar avocaţii şi preoţii nu sunt obligaţisă contribuie la sistemul public. Cotele de contribuţii deasigurări sociale rămân aceleaşi - 31,3% pentru condiţiile normelede muncă (10,5% datorate de angajaţi şi 20,8% datorate deangajator). Ele cresc la 36,3% pentru condiţii deosebite de muncăşi la 41,3% pentru condiţii speciale de muncă.
Opoziţia şi sindicatele acuză legea, invocând restrângeri dedrepturi. Magistraţii, care iniţial au contestat legea întrucât lereducea pensiile, nu şi-au format un punct de vedere de ultimă oră.În vară, Curtea Constituţională a exceptat această categorie de larecalcularea pensiilor. Pensiile în plată ale magistraţilor vorrămâne ca acum (80% din venitul pe ultima lună), dar viitoarelepensii vor intra pe sistemul unic - cât ai contribuit, atâtprimeşti.
Ce aduce nou legea
- Peste un milion de persoane care nu contribuiau la sistemulpublic de pensii va trebui să intre obligatoriu în acestsistem.
- Pensiile speciale şi cele agricole sunt incluse în sistemulunitar.
- Femeile care s-au născut după luna decembrie 1964 vor ieşi lapensie la 65 de ani şi primesc pensie doar dacă au un stadiu minimde cotizare de 15 ani.
- Bărbaţii care s-au născut după decembrie 1949, ies la pensie la65 de ani, în aceleaşi condiţii ca şi femeile.
- Cuantumul pensiei nu mai este legat de salariul mediu brut, cide contribuţia efectivă. Cu alte cuvinte, în viitor, pensia nu vamai urma valoarea salariului mediu brut (care era relevant pentrustabilirea punctului de pensie). Punctul de pensie este fixat delege la 732,8 lei şi, în funcţie de acesta, vor fi făcute toatecalculele viitoare. Corectările se vor face doar în raport cuinflaţia şi, în primii ani, cu o compensare în funcţie de creştereareală a câştigului salarial mediu brut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
