Eveniment

Un program Apă-Canalizare-Gaz metan pentru 90% din cele 8,5 mil. locuinţe din România este adevăratul program de convergenţă pentru România cu Uniunea Europeană, şi nu programul de aderare la zona euro

Opinie Sorin Pâslaru, redactor-şef al ZF

Un program Apă-Canalizare-Gaz metan pentru 90% din cele...

Autor: Sorin Pâslaru

10.07.2019, 00:04 2583
Pentru a asigura o continuitate a creşterii economice de cel puţin 5% pe an în anii următori, economia românească trebuie să îşi folosească ceea ce are la îndemână - spaţiul rural şi al micilor oraşe, unde până acum investitorii nu au ajuns.

Cea mai mare diferenţă între România şi nu atât vestul Europei, cât grupul ţărilor de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) este nivelul de dezvoltare a spaţiului rural. La noi este în rămas în Evul Mediu, la ei este ca la oraş.

Marile oraşe precum Bucureşti, Cluj, Iaşi sau Timişoara sunt deja în Occident.

Miza de acum încolo, până măcar la intrarea în zona euro, este recuperarea decalajelor din micile oraşe şi cele 3.000 de comune. La vest de Tisa 95% din locuinţe au gaze, apă şi canalizare, nu numai electricitate.

La doar o oră de mers de Bucureşti sau chiar mai puţin, intri într-o altă lume, iar utilităţile sunt încă un vis.

Un program Apă-Canalizare-Gaz metan pentru 90% din cele 8,5 mil. locuinţe din România este adevăratul program de convergenţă pentru România cu Uniunea Europeană, şi nu programul de aderare la zona euro.

În context, o iniţiativă precum „Adoptă o casă la ţară“, prin care orăşenii de la bloc să fie încurajaţi să investească într-o a doua locuinţă din mediul rural, ar constitui un impuls pentru dinamizarea localităţilor mici, din apropierea marilor oraşe, unde una din zece case este părăsită. 

Acest program de locuire trebuie dublat de o extindere masivă a platformelor pregătite pentru micii investitorii în hale de producţie. În Italia fiecare comună are o platformă unde producătorii de mobilă, de brânză sau de carne vin doar cu hala de producţie, în rest utilităţile fiind deja instalate. 

Nu poţi să faci business fără apă, canalizare şi nu în ultimul rând fără gaz metan. 

Investiţiile în mediul rural vor accelera creşterea PIB la peste 7% pe an, vor descongestiona marile oraşe şi vor îmbunătăţi calitatea vieţii.

Toţi cei care merg în străinatate văd cum în Franţa sau Germania, la o oră de mers în jurul fiecărui mare oraş este ca şi cum ai fi în oraş.

Toată această jumătate de Românie care va fi adusă în 10 ani în zona de producţie şi consum de piaţă va putea fi motorul creşterii pentru următorii ani. 

Mulţi spun şi este adevărat că IT-ul a devenit o locomotivă pentru economia României în ultimii cinci ani, însă puţini ştiu că 10-20% din forţa de muncă din IT înseamnă muncă la domiciliu.

Există astăzi mii de programatori conectaţi la „autostrăzi“ informaţionale care locuiesc în comune din jurul Bucureştiului şi ar fi şi mai mulţi dacă infrastructura de toate categoriile: rutieră, feroviară, apă, canal, gaz metan, ar fi mai bine pusă la punct. 

De asemenea, sunt importante şi serviciile medicale, este important accesul la un minim de servicii medicale şi un sistem şcolar de calitate. Acestea însă vor veni cu timpul, pe măsură ce se va crea cerere.

Aşa cum spre exemplu marile reţele de servicii medicale private au venit cu laboratoarele de analiză la fiecare colţ de bloc, aşa vor ajunge să meargă şi în localităţile din jurul marilor oraşe unde locuiesc clienţii lor.

Pur şi simplu trebuie dat spaţiu, iar oamenii în mod natural vor căuta să respire şi să trăiască în locuri mai puţin aglomerate dacă vor avea un acces la un minim standard de servicii.

De asemenea, micile ateliere de producţie îşi vor găsi forţă de muncă şi resurse naturale locale. 

Primarii dau autorizaţii pentru extinderi de lanţuri de magazine care au epuizat mediul urban şi acum vin în comune, însă se gândesc prea puţin că la orice spaţiu de retail deschis alături ar trebui să fie şi o capacitate de producţie: un abator, un mic procesator de lapte sau un producător de ambalaje.

Fără o asumare a unei strategii pentru o „Românie productivă“ vom constata an de an că deficitul comercial creşte imediat ce cererea este alimentată de majorări de salarii. 

Există astăzi în spaţiul public printre mulţi economişti ideea că dezvoltarea apare fără un ghidaj, fără o posibilă determinare. Dar reducerea impozitului pentru IT-işti, programul Prima casă, programul Start-up România sau dacă ne uităm în trecut impozitul zero pentru exporturi sub guvernarea Isărescu – sunt toate exemple care arată că există posibilitatea ca prin anumite iniţiative piaţa să fie ghidată către anumite obiective. 

Astăzi obiectivul României este capilarizarea creşterii economice, şi anume conectarea insulelor de prosperitate din oraşele mari cu restul ţării. Cine va reuşi va moderniza România. După 150 de ani de la declararea independenţei.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO