În funcţie de venitul salarial, de localitatea în care are domiciliul şi de zona localităţii, un cetăţean plăteşte primăriilor şi consiliilor locale, în medie, între 1 şi trei salarii medii nete/lună (fără a socoti partea de TVA care merge la administraţia locală).
Primăriile îşi fac an de an, bugete din ce în ce mai mari – veniturile bugetelor locale au crescut spectaculos, de la 6 mld. lei în anul 2000 la aproape 45 mld. lei în 2011 (10 mld. euro), iar aceşti bani nu vin din impozitele locale, ci, în majoritatea lor, din impozitele strânse de stat şi reîntoarse la administraţiile locale.
Banii sunt din ce în ce în ce mai mulţi la administraţiile locale, dar bugetele acestora sunt la fel de obscure. Este la fel de dificil să vezi astăzi, la fel ca în urmă cu 10 ani, încotro merg banii, pe ce proiecte, cât a costat cu adevărat un proiect, care este relevanţa lui pentru comunitate.
Cei mai mulţi bani la primării sau la consiliile judeţene vin din impozitul pe venitul salarial – astfel că un cetăţean plăteşte administraţiei locale mult mai mult decât ar crede la prima vedere - adică impozitul pe casă, maşină sau teren.
71,5% din impozitul pe venitul salarial plătit de un cetăţean merge la comunitatea locală, ca şi 20% din TVA-ul pe care o plăteşte când achiziţionează un bun şi abia apoi se adaugă impozitul local (casă, maşină etc.).
La un salariu mediu brut la sfârşitul anului trecut de 3.292 de lei/lună (39.504 lei/an) un angajat din Bucureşti plăteşte un impozit anual pe salariu de 6.320 de lei. Cum 71,5% din acest impozit merge spre administraţia locală, el plăteşte Primăriei generale şi primăriilor de sector 4.518 lei anual (44,5% către primăria generală, 20% către primăria de sector şi 7% merg într-un fond de echilibrare a bugetelor). Cum impozitul pe prima proprietate variază în funcţie de zonă şi suprafaţă, el mai plăteşte primăriei de sector în medie 150 de lei, ceea ce înseamnă că, la final, va plăti în jur de 4-5.000 de lei administraţiei locale (peste 3 salarii medii nete lunare) – fără a socoti cota de 20% TVA care este destinată echilibrării bugetelor locale sau susţinerii investiţiilor.
La fel se întâmplă peste tot – un salariat din Timiş a plătit anul trecut Primăriei şi Consiliului judeţean în medie 3.000 de lei anual (la un salariu mediu brut lunar de 2.200 de lei), unul din Cluj, 3.200 lei/an, unul din Iaşi circa 2.900 de lei, iar unul din Bihor 2.200 de lei. Din cei 44,8 mld. lei, cât a însemnat totalul bugetelor locale în 2011, 14 mld. lei au venit din impozitul pe venitul salarial, alte 13 mld. lei din cota defalcată de TVA şi 5 mld. lei din subvenţiile de la bugetul de stat.
Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi-a bugetat în 2012 la bugetul local venituri de 3,9 mld. lei (fără bugetele instituţiilor care se autofinanţează), din care sumele defalcate din impozitul pe venit au fost de 3,2 mld. lei şi abia 68 mil. lei din impozitul local (cea mai mare parte a acestui impozit se strânge la sectoare). Anul acesta, din veniturile prognozate ale bugetului local de 3,7 mld. lei, 3,5 mld. lei ar urma să vină din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit.
Aşa stând lucrurile, fiecare angajat plăteşte sume importante bugetului local, drept urmare are un drept solid să se intereseze ce se face cu banii lui.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
